Nevoia de investiţii ciclice în echipamente şi sisteme integrate, asigurarea resurselor umane pregătite corespunzător şi o arhitectură instituţională potrivită reprezintă problemele esenţiale în abordarea infrastructurilor critice, a declarat, ieri, în cadrul unui eveniment de specialitate, Lucian Bode, preşedintele Comisiei de Transporturi şi Infrastructură din Camera Deputaţilor.
Domnia sa a precizat: "Odată rezolvate aceste probleme, poate fi căutat reflexul unei culturi a exerciţiului periodic de testare şi îmbunătăţire a capacităţii de răspuns la diverse tipuri de incidente, aceasta fiind o provocare ce excede simple linii bugetare. Este vorba despre acea proactivitate de care ne amintim când apar incidente nefericite, în faţa cărora ne-am fi dorit să răspundem mai eficient.
În ceea ce priveşte investiţiile, este politic şi administrativ spectaculos să discutăm despre ce echipamente şi sisteme noi trebuie achiziţionate, însă nu trebuie să uităm că statele cumpără majoritatea acestor ansamble din sectorul privat şi că multe elemente ale infrastructurii critice se află în proprietate privată".
În opinia domnului Lucian Bode, asigurarea unei mediu puternic concurenţial între furnizorii statului va spori şansele ca cele mai performante tehnologii să se regăsească şi în infrastructura critică. Domnia sa a explicat: "Competiţia trebuie stimulată şi între furnizorii de utilităţi, aceştia din urmă administrând, după cum menţionam, părţi însemnate ale infrastructurii critice din ţările cu economii de piaţă moderne. Portabilitatea numerelor de telefonie a stimulat investiţiile în reţelele naţionale de voce şi date şi, pe cale de consecinţă, servicii şi performanţe cu care ne mândrim în lume. «Portabilitatea» contractelor de furnizare a energiei va aduce, probabil, efecte similare. Ţări aflate în avangarda economiei mondiale (Marea Britanie, Australia) deja au început să trateze «portabilitatea» conturilor bancare. Şi ţările se află într-o competiţie acerbă, fiecare căutând să dea semnale cât mai atrăgătoare pentru investitori naţionali şi internaţionali. Ajungem, astfel, pe palierul arhitecturii instituţionale şi cel al resurselor umane corespunzător pregătite. Fiecare responsabil instituţional ştie foarte bine ce poate fi îmbunătăţit la nivelul propriilor autorităţi şi echipe, însă va fi nevoie şi de un unghi statal superior pentru a obţine rezultate de ţară net superioare".
Preşedintele Comisiei de Transporturi şi Infrastructură din Camera Deputaţilor a mai spus că reprezentanţii puterii şi opoziţiei din Comisia pentru Transporturi şi Infrastructură a Camerei Deputaţilor au convenit asupra înfiinţării Subcomisiei de analiză a punctelor de ştrangulare a transportului de mărfuri şi persoane pe toate modurile de transport.
Lucian Bode a precizat: "Având în vedere şi răbdarea din ce în ce mai limitată a românilor, poate fi un exemplu de conjugare a eforturilor politice necesare abordării accelerate a problemelor aferente unui subset de repere ale infrastructurii critice".
Domnia sa a mai semnalat faptul că, în urma exerciţiului naţional de alertare a populaţiei în caz de calamitate, în relatările apărute post-exerciţiu s-au distins următoarele aspecte: doar jumătate din populaţia ţării ar fi corespunzător avertizată în caz de calamitate şi, ca urmare a lipsei personalului necesar, una din opt sirene nu a putut fi acţionată.
Domnul Lucian Bode a menţionat că o concluzie a oficialilor Ministerului Afacerilor Interne a fost că nu dispunem de un sistem de alertare eficient. MAI pune la dispoziţie şi o aplicaţie de mobil a cărei răspândire este limitată, a mai precizat domnia sa, adăugând că Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a anunţat că va începe discuţii cu operatorii de telefonie mobilă pentru îmbunătăţirea sistemului naţional de alertare.