MAE RUS RĂSPUNDE GUVERNULUI: România trebuie să fie conştientă de "consecinţele" suplimentării capacităţilor NATO

Actualizare 21:27 Ponta: "Suntem conştienţi că deciziile noastre sunt cele mai bune"

Premierul Victor Ponta i-a răspuns ministrului rus de externe, printr-un mesaj pe o pagină de socializare, că "suntem conştienţi că deciziile noastre sunt cele mai bune pentru România şi partenerii noştri!", după ce ministrul rus de externe a dat un avertisment privind consecinţele suplimentării capacităţilor NATO.

---

Actualizare 20:16

România trebuie să fie conştientă de "responsabilitatea" şi de "consecinţele" suplimentării efectivelor NATO pe teritoriul său, avertizează Ministerul rus de Externe, catalogând drept "periculoase" acţiunile Alianţei Nord-Atlantice, transmite agenţia TASS.

"Consolidarea forţelor NATO în Europa de Est este un pas fără precedent, care încalcă toate acordurile existente", a declarat Aleksander Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus Externe, potrivit sursei citate.

"În lipsa clarificărilor privind «efectivele substanţiale de luptă» şi dacă Guvernul României consideră că este posibilă suplimentarea prezenţei unităţilor NATO pe teritoriul său, inclusiv prin crearea unei forţe atât de puternice, trebuie să fiţi conştienţi de responsabilitatea şi consecinţele unui astfel de pas", a atras atenţia Lukaşevici, catalogând drept "periculoase" acţiunile Alianţei Nord-Atlantice.

Oficialul rus a amintit că NATO şi Rusia au stabilit să nu mobilizeze capacităţi militare excesive, insistând pe respectarea principiului disuasiunii reciproce.

Guvernul României a aprobat, joi, un proiect de lege privind staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni şi tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, premierul Victor Ponta spunând că este vorba de personalul şi armamentul pentru comandamentele NATO pe care le va găzdui România. Proiectul modifică Legea 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României. Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a arătat că proiectul are nevoie şi de avizul CSAT. "Este pentru comandamente şi pentru prepoziţionarea de materiale ale NATO. Trebuie să obţinem şi avizul CSAT", a arătat Duşa.

Domeniile acoperite de proiect fac referire, în principal, la prepoziţionarea unor produse militare, echipamente şi materiale din înzestrarea forţelor armate străine, însoţite, după caz, de personalul de deservire, la adaptarea procedurilor privind trecerea frontierei de stat a României, la nevoile de instruire, optimizarea modalităţii de acordare a sprijinului naţiunii-gazdă, în contextul efortului de apărare colectivă, adaptarea procedurilor de înfiinţare/dislocare a unor comandamente, entităţi/elemente sau structuri multinaţionale la cerinţele impuse de efortul de apărare colectivă sau în vederea punerii lor la dispoziţia NATO.

Alianţa Nord-Atlantică a anunţat, în ianuarie, construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiinţarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea o disponibilitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

---

Guvernul României a aprobat astăzi o serie de modificări şi completări la Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României. Prin proiectul de lege adoptat de Guvern se introduc soluţii legislative care să permită implementarea pe teritoriul României a măsurilor de reasigurare aliate.

Ca stat membru NATO, România şi-a asumat o serie de angajamente în susţinerea efortului de apărare colectivă a organizaţiei. Planul de creştere a capacităţii operaţionale a Alianţei (Readiness Action Plan), adoptat ca urmare a deciziilor luate la Summit-ul NATO din septembrie 2014, din Ţara Galilor, prevede o serie de măsuri de reasigurare şi de adaptare a statelor NATO la noile provocări, riscuri şi ameninţări ale mediului internaţional de securitate.

Cele mai importante dintre aceste măsuri prevăd înfiinţarea unor elemente multinaţionale de comandă şi control pe teritoriul unor state membre ale Alianţei (printre care şi România), pentru sprijinul integrării forţelor NATO, prepoziţionarea unor produse militare, echipamente şi materiale din înzestrarea forţelor armate ale unor state NATO, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării unor operaţiuni, precum şi creşterea numărului de exerciţii având ca scop apărarea colectivă.

În acest sens, domeniile acoperite de modificările şi completările propuse de Executiv fac referire, în principal, la: prepoziţionarea unor produse militare, echipamente şi materiale din înzestrarea forţelor armate străine, însoţite, după caz, de personalul de deservire; adaptarea procedurilor privind trecerea frontierei de stat a României la nevoile de instruire; optimizarea modalităţii de acordare a sprijinului naţiunii gazdă, în contextul efortului de apărare colectivă; adaptarea procedurilor de înfiinţare/dislocare a unor comandamente, entităţi/elemente sau structuri multinaţionale la cerinţele impuse de efortul de apărare colectivă sau în vederea punerii lor la dispoziţia NATO.