"În actualul parlament al Republicii Moldova nu există 51 de deputaţi care sa susţină lupta împotriva corupţiei. Oamenii ştiu că există o singura ieşire - alegeri anticipate", a declarat miercuri seara preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţional decretul prin care Natalia Gavriliţă a fost desemnată repetat pentru funcţia de prim-ministru, informează MOLDPRES şi Radio Chişinău, conform Agerpres.
Maia Sandu a comentat decizia de marţi a Curţii Constituţionale şi a spus că această hotărâre ar fi de înţeles într-o situaţie de normalitate, însă nu acum. "Astăzi nu avem o situaţie de normalitate. În continuare oamenii trăiesc sub blestemul unui parlament care a ajuns o piaţă politică, în care se cumpără şi se vând deputaţi. Toţi cei care au declarat de nenumărate ori că ţara are nevoie de alegeri anticipate, ne spun astăzi că este nevoie de guvern temporar care să salveze ţara. Oamenii ştiu că este nevoie de alegeri anticipate. Orice guvern care va deranja schemele de corupţie va fi înlăturat, mi s-a întâmplat şi mie în 2019. În alegerile prezidenţiale am spus că e nevoie de alegeri anticipate, un milion de oameni a fost de acord cu mine', a subliniat Maia Sandu.
Fără a vorbi exact despre viitoarele sale acţiuni, Maia Sandu a spus că nu se agaţă de funcţie şi că poporul e cel care va decide în aceasta situaţie. "Nu sunt prizonierul funcţiei. Nu voi fi un preşedinte comod cu cei certaţi cu legea şi interesul public. Eu voi vorbi pentru oameni. Nu avem dreptul să permitem recapturarea instituţiilor statului. Poporul este deţinătorul real al puterii în stat. El este cel care poate să tranşeze la anticipate sau la referendum, oamenii vor decide viitorul lor sau al ţării', a spus ea.
De asemenea, Maia Sandu a comparat actuala situaţie din Republica Moldova cu cea de la sfârşitul anului 2015, când fostul lider democrat Vlad Plahotniuc şi-a creat o majoritate parlamentară apropiată lui, iar preşedintele Nicolae Timofti a fost nevoit să numească un candidat al acestei majorităţi la funcţia de prim-ministru, conform Agerpres.
Curtea Constituţională a Republicii Moldova a declarat marţi neconstituţional decretul prin care preşedintele republicii, Maia Sandu, a delegat-o din nou pe Natalia Gavriliţă cu formarea unui nou guvern.
În decizie, Curtea Constituţională subliniază că desemnarea nu se face la discreţia preşedintelui. "Candidatul pentru funcţia de premier poate fi desemnat numai după consultarea fracţiunilor parlamentare, ceea ce presupune identificarea sprijinului politic al deputaţilor pentru o persoană capabilă să formeze un guvern care să se bucure de încrederea parlamentului. În acest sens, preşedintele republicii nu poate înlocui fracţiunile parlamentare''.
În acest context, Curtea Constituţională aminteşte că preşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Socialiştilor din Moldova a dat citire unei declaraţii cu privire la constituirea majorităţii parlamentare formate din 54 de deputaţi, propunând-o pe dna Mariana Durleşteanu în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru.
Judecătorii constituţionali au cerut fracţiunilor parlamentare şi instituţiei prezidenţiale să recurgă la noi consultări pentru desemnarea unui prim-ministru.
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunţat pe 11 februarie, după consultările cu grupurile parlamentare, că a propus-o din nou pe Natalia Gavriliţă în calitate de candidat pentru funcţia de prim-ministru, forţând practic posibilitatea declanşării alegerilor legislative anticipate.
După ce Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis că Parlamentul nu se poate autodizolva, preşedintele Maia Sandu a anunţat că e gata sa aleagă o altă cale pentru a declanşa alegeri parlamentare anticipate. Maia Sandu a declarat că totul va depinde de felul în care vor răspunde formaţiunile parlamentare la apelul său de a nu vota de două ori la rând guvernele pe care le-ar propune candidaţii desemnaţi pentru funcţia de premier.
Potrivit unor analişti politici, un scrutin înainte de termen o va ajuta pe Maia Sandu să ajungă la pârghiile reale ale puterii, în condiţiile în care puterile preşedintelui Republicii Moldova sunt în prezent unele foarte limitate.