MAREA LEHAMITE PARLAMENTARĂ  Iniţiative legislative de o importanţă deosebită, abandonate până la toamnă

Aleşii poporului au intrat în vacanţă. Pe masa legiuitorului au rămas, până în septembrie, când se va relua activitatea parlamentară, o multitudine de probleme nerezolvate. Marcaţi de conflictele intestine care macină partidele politice, parlamentarii plecaţi degrabă în concediu de odihnă au lăsat în suspensie numeroase proiecte legislative ce nu suportă amânarea. De la sfârşitul anului trecut, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) se află într-o situaţie fără precedent. Astfel, instituţia care garantează independenţa justiţiei şi care, printre altele, propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor şi veghează la buna desfăşurare a activităţii profesionale a acestora, funcţionează din decembrie 2016 într-un cadru neconstituţional. De o jumătate de an, CSM ia decizii de plen, fără cei doi reprezentanţi ai societăţii civile stabiliţi prin lege să facă parte din componenţa acestei instituţii.

Practic, deşi Constituţia României stabileşte numărul de membri ai CSM la 19, dintre care primii 3 sunt ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi Procurorul general, 14, judecători şi procurori, sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat, de la sfârşitul anului trecut, lipsesc cei doi reprezentanţi ai societăţii civile. În conformitate cu legea, pot fi membri din partea societăţii civile în CSM, specialişti în drept, cu o vechime de cel puţin 7 ani în activitatea juridică, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală şi nu fac parte din vreun partid politic. Specialiştii în drept susţin că lehamitea legislativă a parlamentarilor poate genera situaţii jenante, deciziile şi actele emise de CSM fiind lovite de nulitate în lipsa componenţei legale.

În noiembrie 2016, pentru cele două locuri rezervate specialiştilor în domeniul dreptului în cadrul CSM, s-au înscris 12 candidaţi: Victor Alistar, Răzvan Codru Vrabie, Antonie Popescu, Mădălina Tomescu, Marian Dragoş Rădulescu, Ion Radu Motica, Romeu Chelariu, Florin Negoiţă, Virgil Melnic, Radu Cornel Andreica, Zaharia Constantin şi Elena Iulia Ştefănescu. Comisia juridică a Senatului a respins trei dosare, acestea fiind incomplete. În şedinţa plenului din 7 martie 2017, niciunul din cei nouă candidaţi rămaşi în cursă nu a întrunit votul majorităţii senatorilor prezenţi. Avocatul Antonie Popescu reuşise să strângă cele mai multe voturi. Procedura de alegere a celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în CSM a fost reluată de Senat pe 13 martie 2017, iar dosarele candidaţilor au fost redepuse şi reanalizate. În cursul lunii mai, pe site-ul Senatului a fost postată lista cu noii candidaţi pentru cele două locuri civile ale CSM, urmând ca aceştia (candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale pentru a putea fi aleşi) să fie audiaţi de Comisia juridică, iar plenul Senatului să îi desemneze pe cei doi reprezentanţi ai societăţii civile prin vot secret. În mod normal, Biroul Permanent al Senatului trebuia să se reunească de urgenţă şi să pună pe ordinea de zi propunerile, după care candidaturile urmau să fie supuse votului în plen. Între timp, parlamentarii au plecat în concediu. Dacă Senatul se va reuni pe această temă în septembrie nu se ştie, cum nu se ştie nici dacă vreunul dintre candidaţi va obţine majoritatea votului senatorilor prezenţi. Ce se va întâmpla atunci? Se va relua aceeaşi procedură greoaie.

• Restrângerea activităţii spionilor în presă, justiţie şi politică

Pe masa Legislativului, abandonat până în toamnă, zace şi proiectul de lege care reglementează statutul ofiţerului de informaţii şi interzice strângerea de informaţii de la surse racolate în politică, justiţie şi presă. La sfârşitul lunii iunie, doi liberali, membri ai comisiei de control al SRI, făcuseră paşi timizi către stabilirea noilor norme şi a cadrului legislativ în care personalul angrenat în munca de informaţii trebuie să activeze. Cezar Preda şi Ioan Chirteş au depus la Parlament, pe 26 iunie, un proiect de lege referitor la Statutul Cadrelor de Informaţii. Legea se adresează personalului angajat în cadrul Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Direcţiei Generale de Protecţie Internă din cadrul MAI şi Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei. Printre altele, iniţiativa legislativă promovată de cei doi parlamentari susţine interdicţia racolării surselor şi colaboratorilor din presă, politică şi justiţie, limitând activitatea culegerii de informaţii din aceste medii.

"Cadrului de informaţii care îndeplineşte atribuţii operative îi este interzisă crearea de surse vizând culegerea de informaţii în medii pentru care legea consacra expres drept criteriu de incompatibilitate cu funcţia deţinută calitatea de cadru activ, inclusiv acoperit, de informator sau colaborator al serviciilor de informaţii", prevede proiectul liberalilor.

Problema agenţilor acoperiţi în presă, politică şi justiţie este veche. În ultimii ani, opacitatea instituţiilor de forţă ale statului (care ar trebui să lucreze pentru protejarea şi în folosul cetăţeanului român), precum şi scandalurile în care au fost implicaţi spionii, sursele şi colaboratorii acestora, au accentuat necesitatea adoptării pachetului de legi care reglementează activitatea lucrătorilor din acest domeniu. De curând, şeful Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, Adrian Ţuţuianu, a recunoscut existenţa acoperiţilor în presă. Nu a fost singurul demnitar care susţine acest lucru, cerând în acelaşi timp clarificarea statutului ofiţerului de informaţii. Fostul şef al Serviciului Român de Informaţii, George-Cristian Maior recunoştea public existenţa acoperiţilor în presă şi a sprijinit făţiş activitatea de culegere de informaţii din toate domeniile, inclusiv din cele trei medii enumerate mai sus. Rămâne de văzut cum vor armoniza parlamentarii noua lege cu Hotărârea de Guvern nr. 223/2013, prin care cadrele deplin conspirate ale Serviciului de Informaţii Externe şi activitatea acestora în toate structurile statului sunt clasificate la nivel de secret de stat.