Marin Anton a demisionat din PDL

• Potrivit surselor de presă, urmează să se înscrie în PNL

Marin Anton, preşedintele PDL Giurgiu, a anunţat că urmează să plece din partid, să renunţe la candidatura la şefia Consiliului Judeţean Giurgiu şi să îşi dea demisia din func-ţia de secretar de stat la Ministerul Mediului. Domnia sa a anunţat luni seară, în cadrul unei emisiuni televizate, că renunţă la candidatura la candidatura pentru preşedinţia CJ Giurgiu, însă a susţinut că nu îşi pune problema să plece din PDL "în viitorul apropiat". Preşedintele PDL Giurgiu a reclamat faptul că unsprezece primari din echipa care ar fi trebuit să îi sprijine candidatura la şefia CJ Giurgiu au plecat din PDL, punând totul pe seama unei mâini forte din partid. La insistenţa celor din platou, Marin Anton a declarat că cel ale cărui presiuni le-ar fi resimţit şi l-ar fi făcut să renunţe la candidatura pentru şefia CJ Giurgiu ar fi preşedintele Senatului, Vasile Blaga. Întrebat dacă va rămâne secretar de stat la Ministerul Mediului sau dacă a primit deja semnale că-i va fi retras sprijinul politic pentru ocuparea acestei funcţii, domnia sa a răspuns că nu aşteaptă ca partidul să ia măsuri împotriva sa. Fostul preşedinte al PDL Giurgiu ar urma să se înscrie în PNL, potrivit unor surse de presă.

Marin Anton a declarat, luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că nu se poate bate cu oamenii din interiorul partidului propriu. "Pot face faţă oricărui adversar politic, dar când un om ca Vasile Blaga subminează şi girează practic distrugerea unui proiect câştigător, precum Mişcarea pentru Giurgiu, nu mai am ce face", a precizat domnia sa, menţionând că a fost "ciuruit" de către Vasile Blaga.

Întrebat de către presa locală care ar fi posibilii candidaţi ai partidului la preşedinţia Consiliului Judeţean Giurgiu, Marin Anton a făcut referire la trei persoane care ar putea să intre într-o astfel de cursă: Vasile Blaga, Mihai Dobre, fostul primvicepreşedinte al organizaţiei judeţene, care a demisionat acuzându-i maniera de conducere, şi o altă persoană care urmează a fi desemnată de către partid. Chestionat asupra probabilităţii ca Vasile Blaga să accepte o astfel de candidatură, domnia sa a precizat că "din moment ce mă chinuie, ar trebui să-şi asume acest lucru. A girat acest fenomen de a distruge proiectul Mişcarea pentru Noul Giurgiu şi l-a subminat din interior".

Surse din PNL ne-au declarat că Marin Anton nu s-a înscris, până în acest moment, în PNL. În schimb, toţi primarii democrat-liberali din judeţ au trecut în rândul PNL, potrivit aceloraşi surse.

Marin Anton a fost secretar în cadrul Ministerul Mediului, poziţie care îi conferea şi statutul de preşedinte al Comitetului de Analiză Tehnică pentru proiectul minier de la Roşia Montană. Domnia sa s-a pronunţat în repetate rânduri în favoarea dezvoltatorului proiectului, fiind acuzat de partizanat cu firma canadiano-română "Roşia Montană Gold Corporation" (RMGC) de către ONG-urile care contestă intenţia firmei de a deschide cea mai mare exploatare auriferă de suprafaţă din Europa în localitatea din Munţii Apuseni.

• Marin Anton - unul dintre cei mai bogaţi oameni din Guvern

Marin Anton (foto), secretar de stat la Ministerul Mediului şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din Cabinet, cu o avere estimată de Forbes la aproape zece milioane de euro, a primit în 2010 o subvenţie pentru agricultură în valoare de 31.709 lei, conform celei mai recente declaraţii de avere.

Subvenţia a fost primită, conform documentului publicat pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP), de întreprinderea individuală "Anton D. Marin" deţinută de acesta. Într-o declaraţie de interese din septembrie 2010, Marin Anton preciza că banii, provenind din fonduri europene, au fost primiţi de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) pentru înfiinţarea unei plantaţii de viţă de vie.

Pe de altă parte, tot în 2010, firma Maragro SRL, la care soţia sa era atunci acţionar şi director financiar "patru ore pe zi", a primit în concesiune, pentru 20 de ani, prin atribuire directă de la Administraţia Domeniilor Statului (ADS), un imobil despre care însă titularul declaraţiei nu dă niciun detaliu. Soţia lui Marin Anton a şi împrumutat firma respectivă, tot în 2010, cu aproape 55.000 de lei.

Din 2010 şi până în 2011, averea impresionantă a lui Marin Anton nu a crescut substanţial. Probabil din greşeală, în declaraţia depusă în iunie 2010 acesta nu a trecut maşinile, două BMW, unul X5 şi unul M6, deşi le cumpărase cu câţiva ani înainte. Câteva luni mai târziu, într-o nouă declaraţie de avere completată în septembrie 2010, Marin Anton şi-a trecut cele două maşini. În cea mai recentă, din iunie 2011, apare şi un Mini Cooper S.

Suprafeţele de teren de milioane de metri pătraţi şi sumele impresionante din conturile secretarului de stat nu au suferit modificări majore din 2010 până în 2011.

Salariul de bugetar al lui Marin Anton de la Ministerul Mediului şi Ministerul Transporturilor, unde a lucrat ca secretar de stat, a fost în 2010 de aproape 55.000 de lei. Din dividende provenind de la cinci firme la care sunt sau au fost acţionari, soţii Anton au câştigat însă, în acelaşi an, aproape un milion de lei. Marin Anton este acţionar la zece firme, între care şi RAFO SA.

Marin Anton deţine aceleaşi suprafeţe de teren pe care le declara şi în anii anteriori: aproape două milioane de metri pătraţi de teren agricol, extravilan şi intravilan, două case de locuit, două case de vacanţă şi trei apartamente în Bucureşti. Acestora li se adaugă colecţiile de tablouri, ceasuri şi bijuterii evaluate la 250.000 de euro.

În iunie 2011, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că s-a autosesizat din presă în legătură cu averea lui Anton şi că îl verifică pe acesta. Până în prezent, ANI nu a dat niciun detaliu despre stadiul investigaţiei.