Măsură antiplagiat: eliminarea lucrării de licenţă!

Conducerea Facultăţii de Drept a Univesităţii Bucureşti a decis ca, din acest an, să se renunţe la lucrarea de licenţă, iar la finalul studiilor studenţii să dea doar examenul grilă. Prin această măsură, conducerea acestei facultăţi consideră că se va face economie în ceea ce priveşte achiziţionarea de softuri antiplagiat, multe din ele ineficiente, şi speră că astfel va dispărea şi piaţa neagră a vânzării de lucrări de licenţă. Sunt şi voci, numeroase, care susţin că această decizie va duce la o scădere dramatică a calităţii învăţământului superior.

Decanul Facultăţii de Drept, Flavius Băiaş a adus, într-o declaraţie pentru Digi 24, mai multe argumente în favoarea acestei decizii: "Deschideţi internetul şi veţi găsi de vânzare lucrare de diplomă. Nu doar la Drept, la toate facultăţile. Un fenomen pe care nu avem cum să îl controlăm. Nu se justifică să achiziţionăm un soft pentru lucrările de diplomă care costă câteva zeci de mii de euro şi apoi alimentarea lui cu baze de date pentru a verifica daca lucrurile sunt plagiate sau nu. Nu avem cum să controlăm fenomenul scrierii de către altă persoană". Această decizie este posibilă datorită intrării în vigoare a unui ordin al fostului ministru al Educaţiei, Mircea Dumitru, potrivit căruia diploma de licenţă se poate obţine după una sau două probe, la alegerea facultăţilor. Este posibil ca şi alte facultăţi din ţară să decidă eliminarea lucrării de licenţă în viitorul apropiat.

Aceasta nu este prima măsură luată împotriva fenomenului "copy-paste", care a devenit o adevărată "materie obligatorie" în mediul universitar, dar este una dintre cele mai drastice, iar efectele pe termen lung sunt greu de bănuit. Nu doar lucrările de licenţă se copiază. Numărul mare de lucrări de doctorat realizate în "laboratoarele copy - paste" au reuşit să bulverseze încrederea în cercetarea ştiinţifică. Universităţile şi Ministerul Educaţiei au încercat să creeze instrumentele care să depisteze şi să penalizeze astfel de derapaje, dar interese politice şi influenţe de tot felul au dus la situaţii bizare în care două organisme respectabile au dat verdicte diametral opuse legate de aceeaşi lucrare. În noiembrie 2016, Ministerul Educaţiei a aprobat regulamentul de funcţionare a unui nou consiliu menit să apere cercetarea ştiinţifică, anunţul a fost făcut de ministrul de atunci, Mircea Dumitru: "Am semnat ordinul care aprobă regulamentul de funcţionare a noului Consiliu Naţional de Etică (CNECSDTI). Comunitatea ştiinţifică are, de acum, un mecanism robust, prin membrii Consiliului şi regulamentul acestuia, care va putea să apere cercetarea ştiinţifică de eventuale derapaje de la etică. Am organizat selecţia membrilor CNECSDTI în oglindă cu modul în care a fost constituit CNATDCU. Cercetători cu reputaţie vor putea analiza şi decide asupra sesizărilor privind abaterile de la buna conduită în cercetare. Mediul academic şi cel de cercetare au acum două consilii puternice, profesioniste şi independente, a căror funcţionare nu trebuie să interfereze cu interesele de grup sau politice. Am deplină încredere în integritatea şi probitatea deopotrivă morale şi profesionale ale membrilor CNECSDTI şi sper ca activitatea lor să însemne un nou început pentru cercetarea românească".

De asemenea s-a propus ca pe viitor, să se creeze pârghiile retragerii calităţii de conducător de doctorat pentru cei care săvârşesc abateri grave de la etică, tolerând sau încurajând plagiatele. Aceştia sunt consideraţi principalii vinovaţi pentru actuala stare de fapt. Pe lista doctoratelor cu semne de întrebare în ceea ce priveşte corectitudinea realizării lor se află lucrări ale unor politicieni, miniştri, primari sau parlamentari cunoscuţi. Renunţarea şi la doctorate, poate fi o măsură, temporară, pentru a se descuraja "instituţia" plagiatului pe mai multe paliere.