MĂSURILE AUTORITĂŢILOR ÎN PANDEMIA DE CORONAVIRUS / ÎNREPRINZĂTORII, NEMULŢUMIŢI DE MĂSURILE ADOPTATE SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ Bâjbâielile Guvernului Orban

Situaţia de criză se adânceşte pe zi ce trece, iar mediul economic are nevoie de măsuri mult mai puternice de susţinere şi mult mai curajoase şi consistente, susţine Florin Jianu, pre-şedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Domnia sa a precizat că antreprenorii din ţara noastră au formulat opt măsuri care doresc să fie adoptate urgent de Guvern, chiar în şedinţa de astăzi a Executivului.

Preşedintele CNIPMMR a făcut mai multe declaraţii, în urma adoptării ordonanţelor de urgenţă 29 şi 30 de către guvernul Orban, ordonanţe care nici până astăzi, la o săptămână de la adoptare, nu au norme de aplicare aprobate pentru ca măsurile să devină efective şi să ajute în mod real mediul de afaceri din România.

Florin Jianu a spus: "OUG 29 şi 30 au făcut ca mediul de afaceri să îşi pună întrebări legitime privind conţinutul lor. Ordonanţele de urgenţă respective sunt scrise într-un limbaj dificil de înţeles chiar şi pentru specialişti. Trebuie schimbată această modalitate de a scrie actele normative, într-o modalitate simplă, pe înţelesul tuturor, care să prezinte instrumentele introduse în economie şi mai puţin trimiterile la modificările legislative, articole şi paragrafe. Stăm cu toţii, de o săptămână, să traducem legislaţia şi cred că mai mult ne afundăm decât reuşim să înţelegem în mod simplu".

Şeful CNIPMMR a precizat că textele celor două ordonanţe de urgenţă adoptate în urmă cu o săptămână se aplică şi întreprinderilor individuale, organizaţiilor neguvernamentale şi persoanelor fizice autorizate, care au în total peste un milion de lucrători independenţi.

În privinţa IMM Invest România, Jianu a spus că, în opinia sa, programul va începe la 1 aprilie şi că guvernul are deja toate chestiunile administrative ridicate de întreprinzători şi care pot fi aprobate în şedinţa de astăzi a Executivului. Mai mult, pentru acest program, în urma discuţiilor cu reprezentanţii întreprinderilor, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii susţine că documentele depuse de antreprenori vor fi soluţionate cu celeritate, pentru ca, în maximum 4 zile de la depunere, să fie garantată finanţarea alocată.

Preşedintele CNIPMMR are ca suport, în solicitările adresate Guvernului, şi recentul sondaj realizat în peri-oada 22-24 martie la care au răs-puns 6120 de antreprenori. 64% dintre aceştia au spus că afacerile le sunt afectate de măsurile luate în urma instituirii stării de urgenţă, înregistrând o scădere a veniturilor. 50% dintre res-pondenţi şi-au redus activitatea, 39% şi-au suspendat activitatea, 16% şi-au redus producţia şi doar 11% au redus numărul de angajaţi.

• Condiţii neclare privind măsurile luate de Guvern

Deşi 63,3% din antreprenori susţin măsurile adoptate de Guvern, 37% au spus că nu vor apela la cele aprobate până acum, 34% au precizat că măsurile nu îi ajută, iar 30% au spus că ajutorul oferit de stat este prea mic. Numai 10% dintre respondenţi au spus că măsurile respective îi ajută în totalitate. Antrepenorii care nu vor implementa măsurile aprobate până acum de Guvern sunt nemulţumiţi de condiţiile neclare de acordare a sprijinului financiar de către stat.

Florin Jianu a spus: "Este necesar să fie adoptate noi măsuri. 70% dintre antreprenori cer suspendarea plăţii contribuţiilor sociale pe perioada stării de urgenţă şi pe termen de 3 luni de la încetarea acesteia. 64% dintre întreprinzători solicită suspendarea ratelor şi dobânzilor bancare, precum şi a leasingului pe perioadă de 6 luni pentru firmele şi angajaţii afectaţi de criză. Întreprinzătorii cer acest lucru pentru că activitatea efectivă a firmelor nu se poate desfăşura pe perioada stării de urgenţă şi nu există bani pentru plata ratelor şi dobânzilor bancare. 54% dintre antreprenori doresc suspenda-rea plăţii impozitului pe cifra de afa-ceri pe perioada stării de urgenţă şi pe termen de 3 luni de la încetarea ei. Sus-pendarea plăţii TVA-ului datorat pentru acelaşi interval de timp este dorită de 52% dintre antreprenori, în timp ce jumătate dintre întreprinzători doresc transformarea şomajului tehnic într-o maăsură activă şi flexibilă de ocupare a forţei de muncă. Cei mai ieftini bani sunt cei din bugetul întreprinzătorilor. Decât să încaseze statul contribuţiile la asigurări sociale, la TVA şi alte impozite, mai bine lasă sumele respective la IMM-uri în această perioadă, cu obligaţia ca acestea să îşi continuie activitatea şi să plătească salariile nete ale angajaţilor. 47% dintre înreprinzători susţin că statul trebuie să facă investiţii majore în economie, de minimum 100 miliarde lei, 44% propun sub-venţionarea utilităţilor pentru angajaţii aflaţi în şomaj, iar 40% doresc extinderea perioadei de implementare a proiec-telor finanţate din fondurile europene dincolo de anul 2023".

Poziţia celor de la CNIPMMR este similară cu aceea a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) care, într-un comunicat de presă remis Redacţiei, susţine că măsurile adoptate de către Guvern prin OUG 30/2020, menite să sprijine mediul de afaceri şi angajaţii din România, în special cele referitoare la şomajul tehnic, sunt încă insuficiente şi parţial neclare. Conform reprezentanţilor CDR, pentru asi-gurarea unui echilibru economic este extrem de important ca măsuri precum suportul în caz de şomaj tehnic să fie aplicate în mod unitar, nediscriminatoriu şi să vizeze toate categoriile de angajaţi şi companii impactate, nu doar o parte dintre acestea.

Comunicatul informează: "Măsura nu reuşeşte să adreseze nici problemele companiilor mici, care sunt pe punctul de a fi închise. Considerăm ca fiind vitală sprijinirea tuturor activităţilor afectate, nu doar a celor care sunt închise prin deciziile autorităţilor sau unde angajatorii se află în prezent în incapacitate de a plăti salariile. Măsurile trebuie să aibă şi un caracter preventiv pentru a evita efecte negative şi în viitor, nu doar în prezent. Trebuie să existe un sprijin acordat în mod nediscriminatoriu şi balansat, pentru a evita efectele negative asupra economiei pe termen scurt, mediu şi lung. În acest sens considerăm necesar să se elimine limita maximă de 75% pentru numărul persoanelor ce pot fi trimise în şomaj tehnic, lăsând la decizia fiecărui agent economic să-şi dimensioneze personalul activ versus cel în şomaj tehnic în funcţie de nevoile rezultate din activitatea economică efectivă".

• Patronatele acuză lipsa de dialog

CDR reclamă faptul că nu este clar mecanismul prin care indemnizaţia de şomaj tehnic ajunge la salariat, pentru că "aşa cum este în acest moment stipulat în OUG, există riscul ca plata pentru munca prestată în luna martie să poată fi făcută către angajat cel mai devreme în luna mai".

De asemenea, se aduce în discuţie modul în care se aplică plafonarea indemnizaţiei de şomaj tehnic. "OUG prevede reducerea cuantumului indemnizaţiei de şomaj de 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu. Trebuie clarificat expres dacă această plafonare se referă doar la cuantumul indemnizaţiei care este suportat din bugetul asigurărilor pentru şomaj, angajatorul putând plăti din fonduri proprii diferenţa de indemnizaţie până la valoarea maximă prevăzută de Codul muncii sau negociată cu partenerii sociali, după caz", avertizează membrii Coaliţiei.

Pe de altă parte, se face referire la condiţia neclară faţă de formularea de a fi în incapacitate de plată a salariilor tuturor salariaţilor. "Nu este clar cum va fi evaluată aceasta în funcţie de specificul fiecărui sector: de exemplu, dacă aceasta se raportează doar la salariaţii afectaţi de măsura şomajului sau la toţi salariaţii societăţii. Nu este justificat să nu beneficieze de suport şi acei angajatori care pot plăti o parte dintre salariaţi, a căror activitate nu a fost încă afectată", sunt de părere repre-zentanţii CDR.

Coaliţia pentru Dezvoltarea Ro-mâniei este o iniţiativă privată, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi şi reuneşte organizaţii cum sunt: Camera Americană de Comerţ în Româ-nia (AmCham), Camera Franceză de Comerţ în România (CCIFER), Aso-ciaţia Oamenilor de Afaceri din Ro-mâ-nia (AOAR), Camera de Comerţ şi Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Confederaţia Patronală Concordia şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Companiile reprezentate de către cele 25 de organizaţii de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni şi generează aproximativ 50% din Produsul Intern Brut.

O altă luare de poziţie este aceea a Confederaţiei patronale Concordia care consideră că autorităţile statului trebuie să ia măsuri prin care să asigure resursele de energie necesare consumului naţional casnic şi industrial, să asigure continuitatea funcţionării utilităţilor, inclusiv prin măsuri de prevenire a blocării lanţurilor comerciale din sector. Guvernul trebuie să uşureze munca celor care pot să îşi continue activitatea şi să înlesnească transferul de forţă de muncă între sectoarele deja afectate grav şi cele care au nevoie de forţă de muncă suplimentară, se spune într-un comunicat de presă remis Redacţiei de Confederaţia Concordia.

"Mediul de afaceri are nevoie şi el de măsuri urgente, ferme, care să nu fie pervertite de tentaţia populismului electoral. Membrii confederaţiei Patronale Concordia cer autorităţilor să nu cadă în capcana unor decizii care pot afecta iremediabil sectoare critice ale economiei. Trebuie să depăşim îm-preună provocările generate de pandemia COVID 19. Urgenţa zero este asigurarea stării de sănătate a populaţiei, urmată de asigurarea continuităţii vieţii economice, sociale, a securităţii aprovizionării alimentare, a procesului educaţional. Măsurile populiste, luate în pripă, pot gripa întreaga economie. (...) Sectoarele cele mai puternic afectate şi angajaţii lor, trebuie sprijiniţi fără a transfera povara, în mod nejustificat, asupra altora. Considerăm că e necesar mai mult decât oricând ca factorii politici, Parlament, Guvern, instituţii de reglementare şi reprezentanţii diferitelor sectoare economice să discute în regim de urgenţă înainte de a fi luate măsuri pe care le vom deconta cu toţii mai târziu, cu costuri înzecite", se arată în comunicatul celor de la Concordia.

În legătură cu toate aceste aspecte, amintim că premierul Ludovic Orban a spus că pentru şedinţa Executivului programată pentru astăzi, Guvernul va adopta modul de aplicare a ordonanţelor de urgenţă emise săptămâna trecută, astfel încât să fluidizeze procedurile, să le simplifice mai mult, pentru a putea oferi companiilor şi angajaţilor toate formele de sprijin prevăzute de cele două acte normative - OUG 29 şi OUG 30.

Şeful Guvernului a precizat: "Continuăm activitatea în grupul de lucru economic, de asemenea continuăm consultarea cu mediul de afaceri, cu reprezentanţii asociaţiilor profesionale, cu reprezentanţii sindicatelor, pentru a identifica şi alte măsuri. În ceea ce ne priveşte, am luat măsura plăţii de la bugetul de şomaj, a şomajului tehnic pentru persoanele care sunt angajate în companii, care, fie au fost supuse unor măsuri restrictive care au fost adoptate prin ordonanţe militare sau prin hotărâri ale CNSSU, fie sunt afectate indirect şi le-au fost afectate cifra de afa-ceri, încasările, veniturile, în procent mai mare de 25%".

Referitor la situaţia persoanelor ale căror contracte au fost suspendate, premierul Ludovic Orban a spus că trebuie să se hotărască relaţia dintre angajat şi angajator, cum se rezolvă această situaţie şi, în măsura în care vor intra sub incidenţa prevederilor Ordonanţei, Guvernul va plăti şomajul tehnic şi către aceste categorii de persoane.