Industria serviciilor financiare a supravieţuit pandemiei mai bine decât arătau estimările iniţiale, dar sectorul se află sub semnul unor evoluţii şi performanţe extreme, potrivit celei de-a 11-a ediţii a McKinsey Global Annual Banking Review. Industria s-a împărţit în ultimii doi ani între bănci câştigătoare şi jucători cu rezultate sub aşteptări, iar România nu a făcut excepţie, având în vedere că primele şapte bănci însumează în jur de 80% din totalul activelor bancare şi sunt responsabile aproape în întregime de profitabilitatea sistemului bancar, conform unui comunicat remis redacţiei.
Sectorul bancar din România şi-a diminuat profitabilitatea la aproximativ 8% în 2020, de la 11% în 2019 ca urmare a pandemiei - este pentru prima dată în ultimii şase ani când profitabilitatea sectorului bancar local a scăzut sub 10%.
Pandemia a intensificat totodată mai multe incertitudini, precum presiunea inflaţionistă, impactul neclar al stimulentelor economice asupra costurilor de risc sau efectele accelerării adopţiei digitalizării. COVID-19 a dus la un avans semnificativ al digitalizării la nivel global, România fiind printre economiile europene cu cea mai rapidă creştere în privinţa utilizării serviciilor digitale în sistemul bancar.
Cercetarea McKinsey a identificat patru factori care pot genera performanţe divergente - zona geografică, dimensiunea băncilor, concentrarea pe un anumit segment de business şi modelul de afaceri. Factorul legat de mărime pare să fie extrem de relevant în România.
De altfel, dintre cele 34 de bănci din sistemul bancar românesc, primele şapte au reprezentat în 2020 în jur de 80% din totalul activelor bancare şi au generat aproape întregul profit al sistemului.
"Aceşti lideri au amploarea necesară pentru a dezvolta operaţiuni mai eficiente şi pentru a investi într-o digitalizare de succes a modelului lor de afaceri, în timp ce băncile celelalte se confruntă cu o provocare imensă care le afectează negativ rezultatele. Mai mult, majoritatea băncilor din România păstrează un model de business universal, cu puţine semne distinctive care să le permită o diferenţiere adecvată", afirmă Ovidiu Tişler, Associate Partner al biroului McKinsey & Company din Bucureşti.
Analiza instituţiilor financiare cu cele mai bune rezultate indică trei caracteristici comune ale unui model de afaceri sustenabil în viitor:
Experienţa utilizatorului şi servicii financiare digitale încorporate. România este economia cu cea mai rapidă creştere din Europa Centrală şi de Est (CEE) în e-commerce, iar românii se aşteaptă tot mai mult ca băncile să ofere clienţilor experienţe dinamice, eficiente, în conformitate cu nevoile lor reale. Printre cele mai relevante funcţionalităţi se numără personalizarea serviciilor şi ofertelor sau conectarea la ecosisteme de servicii adiacente (financiare şi non-financiare). Acestea din urmă se află la un stadiu incipient pe piaţa din România.
Analizele McKinsey evidenţiază că băncile din România au înregistrat creşteri semnificative în 2020-2021 pentru segmentul de vânzări digitale, dar punctul de plecare a fost unul foarte jos comparativ cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est (procentul vânzărilor digitale a fost de ~10% în România vs. aproape 25% în CEE pentru unele produse). De asemenea, cea mai mare parte a avansului digital este încă determinat de deschideri de produse simple.
Un model economic eficient, care favorizează creşterea veniturilor din comisioane, cu relevanţă semnificativă pentru România, unde 2/3 din veniturile băncilor sunt încă determinate de venituri din dobânzi (vs. 45% la nivel global).
Inovaţie continuă şi servicii lansate rapid prin valorificarea tehnologiei. Vânzările digitale, de exemplu, se află încă într-un stadiu incipient în România, dar exemple din CEE şi la nivel global arată un potenţial semnificativ pe termen scurt şi mediu. Există jucători la nivel internaţional cu sisteme şi proceduri bine stabilite pentru adopţia digitală, permiţându-le să atragă 40% din totalul clienţilor prin mediul digital. Inovaţia şi obiectivele bazate pe decizii rapide sunt extrem de relevante atunci când facem diferenţierea între jucătorii de top şi restul (de exemplu, timpul de lansare de produse şi servicii poate fi de două până la patru săptămâni pentru băncile performante faţă de opt-26 de săptămâni pentru cele din urmă).
"Următorii ani sunt cruciali pentru orice bancă cu aspiraţii de a ajunge pe partea bună a extremei descrise în raportul din acest an. Timpul se scurge, iar diferenţele de performanţă se adâncesc tot mai mult. Nu este timp de pierdut. Dimpotrivă: istoria ne arată că jucătorii care ies dintr-o criză cu decizii îndrăzneţe orientate spre creştere păstrează câştigurile rezultate pe termen lung. Acest lucru este foarte important şi pentru băncile din România. Pandemia Covid-19 a accelerat tendinţa digitală. Acum este momentul să acţionăm", conchide Ovidiu Tişler.