Mecanismul dezinformării şi manipularea

Într-un raport al Centrului pentru combaterea urii digitale (CCDH - Center for Countering Digital Hate) se arată că în luna martie a acestui an a fost suficientă doar o duzină de oameni ("disinformation dozen", cum îi numeşte CCDH) care, prin intermediul reţelelor sociale (în general pe Facebook), să distribuie cea mai mare parte a teoriilor conspiraţioniste privind Covid-19 (cam 73% din conţinutul anti-vaccinare). Aceşti adevăraţi dezinformatori profesionişti au peste 59 de milioane de urmăritori pe Facebook care, la rândul lor, amplifică informaţiile eronate şi influenţează o bună parte a populaţiei, reuşind să compromită campanii de sănătate publică şi să pună în pericol securitatea sanitară şi naţională a democraţiilor. Deşi, situaţia epidemiologică din Rusia ne arată că şi statele care sponsorizează şi susţin dezinformarea pot cădea victime ale acesteia.

Acesta este contextul în care preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, afirma săptămâna trecută că platformele de socializare precum Facebook, dar şi Twitter şi YouTube, "ucid oameni". Şi asta pentru că prin intermediul acestor platforme dezinformarea cu privire la vaccinurile împotriva coronavirusului a avut o contribuţie importantă la încetinirea ritmului vaccinării. Biden atrăgea atenţia că acum "singura pandemie pe care o avem este printre cei nevaccinaţi", de aceea distribuirea dezinformării "ucide oameni", pentru că descurajează vaccinarea. De altfel, după un debut bun, campania de vaccinare s-a împotmolit în Statele Unite - din cauza dezinformării şi a permeabilităţii anumitor medii sociale la teoriile conspiraţiei - ceea ce a făcut ca rata de vaccinare în Uniunea Europeană (55,5% cu prima doză) s-o depăşească pe cea din America (55,4%). Dar, în UE, situaţia este departe de a fi uniformă, iar România (cu o rată de puţin peste 25% cu prima doză şi 24% cu a doua doză) şi Bulgaria (cu aproape 15% prima doză şi 12% a doua doză), sunt de departe în urma plutonului. În raport cu acest indicator, cele două ţari nu pot fi în niciun caz introduse în aceeaşi categorie cu fostele ţări comuniste membre ale UE (Ungaria 57%/54%, Cehia 50%/39%, Lituania 47%/43%, Polonia 47%/42%, Estonia 44%/34%, Slovenia 41%/36%, Slovacia 40%/33%, Croaţia 38%/32%, Letonia 38%/33%), deci motivul acestui eşec al campaniei de vaccinare trebuie căutat în altă parte.

Una din explicaţii ar putea fi religia ortodoxă, deşi state cu religie majoritar ortodoxă precum Ciprul 55%/48%, Grecia 52%/44% şi Serbia 40%/38% au rate mult mai bune de vaccinare, în vreme ce Moldova, Rusia, Ucraina, Belarus au rate de vaccinare mult mai mici. Dacă religia poate fi o variabilă, pare deci să fie mai degrabă o variabilă de răspuns care depinde de evoluţia simultană sau succesivă a altor variabile cum ar fi gradul de educaţie ştiinţifică şi, în funcţie de acesta, permeabilitatea la dezinformare.

În acest punct este interesant să analizăm şi profilul mediatic al celor care dezinformează. Iar raportul CCDH arată că dintre cei doisprezece, cei mai mulţi sunt medicii care au îmbrăţişat pseudoştiinţa, un culturist, un blogger în domeniul sănătăţii, un fanatic religios, dar şi un personaj cu rezonanţe istorice precum Robert F. Kennedy Jr., fiul lui Robert Kennedy şi nepotul lui John F. Kennedy. Sintetizând, profilul profesioniştilor dezinformării ar presupune persoane cu tulburări de personalitate care compensează prin aderenţa la pseudoştiinţă corelată cu o oarecare legătură cu cultivarea corpului uman (medici, culturişti, bloggeri în domeniul sănătăţii, ecologişti precum Kennedy) şi care dispun de acces la reţele sociale şi folosesc capacitatea acestora de multiplicare a informaţiei. De exemplu, deşi Robert F. Kennedy jr. a fost eliminat de pe Instagram - reţea socială care face parte din acelaşi grup cu Facebook -, nu a fost eliminat însă şi de pe Facebook, ceea ce îi asigură accesul la milioane de urmăritori.

Ideile promovate de "disinformation dozen" ajung astfel şi la noi, unde sunt distribuite pe reţele de socializare, nu doar pe Facebook, dar şi pe subsidiara acestuia, Whatsapp. Iar în România, aşa cum a arătat un recent raport al Expert forum, dezinformarea se face şi din fonduri guvernamentale pentru susţinerea presei, pentru că banii pentru susţinerea presei în perioada pandemiei au fost distribuţi în funcţie de audienţe şi fără vreo legătură cu calitatea ştiinţifică a informaţiilor difuzate, aşa că banii de la buget au contribuit şi ei la difuzarea ştirilor contrafăcute.