Mediul rural poate rezolva criza de pe piaţa forţei de muncă

• Ministrul Muncii, Gheorghe Barbu, ne-a declarat că forţa de muncă necesară pieţei autohtone va proveni din rândul celor care fac agricultură de subzistenţă Angajatorii şi specialiştii în resurse umane nu văd o soluţie în importul muncitorilor din străinătate

Plecarea masivă a românilor la muncă în străinătate a generat cea mai puternică criză din istoria pieţei muncii din ţara noastră. Dar, şi în asemenea condiţii, nivelul şomajului este peste 5%, iar economiştii cred că acesta este determinat, în mare parte, de şomajul voluntar al tinerilor care nu acceptă un salariu modest, ori de impunerea unui salariu minim de către stat.

Există însă domenii în care o echipă de muncitori sunt "o mină de aur", aşa cum se întâmplă în construcţii, iar Guvernul gândeşte o strategie de atragere a românilor plecaţi la muncă în străinătate sau de includere pe piaţa muncii a unor grupuri care nu erau vizate până acum: muncitori din ţările vecine, deţinuţi sau locuitorii mediului rural.

Gheorghe Barbu, ministrul Muncii, ne-a declarat că în ţara noastră există multă forţă de muncă blocată în agricultura de subzistenţă, iar aceasta ar putea fi atrasă în activităţi productive sau chiar în domeniul serviciilor. "Dacă este nevoie, această forţă de muncă poate fi recalificată şi avem la minister programe pentru asta", ne-a declarat ministrul Muncii. Cât priveşte atragerea muncitorilor din alte ţări, Gheorghe Barbu a recunoscut că "este o variantă viitoare, aşa cum este şi strategia de informare a românilor care lucrează în străinătate şi care pot fi aduşi în ţară prin facilităţi şi pachete salariale atractive". Domnia sa a mai spus că, deşi nu există informaţii exacte cu privire la domeniile în care este cea mai mare criză de personal, aceasta se observă în con­strucţii, în rândul personalului tehnic calificat (ingineri) şi în sănătate (mai ales în privinţa cadrelor medii).

• Angajatorii nu cred în strategiile Guvernului

"Nu avem încredere în strategia Guvernului de a atrage muncitori, pentru că Guvernul nu este un angajator, ci trebuie să creeze doar politici favorabile pentru creşterea locurilor de muncă", ne-a declarat Adrian Izvoranu, director în Confederaţia Patronală a Industriei, Serviciilor şi Comerţului din România (CPISC). Politicile industriale, fiscale, educaţionale şi sociale trebuie să ajute angajatorii în dezvoltarea pieţei muncii, spune Adrian Izvoranu. La rândul lor, întreprinzătorii trebuie să creeze politici salariale atractive, o responsabilitate corporatistă (pachete pentru fidelizarea angajaţilor, asigurarea de facilităţi medicale şi sociale şi perspective pentru dezvoltarea unei cariere) şi politici de formare profesională continuă.

"Noi credem că principala resursă este mediul rural", spune Izvoranu. Domnia sa crede că pentru atragerea acestui mediu în producţie trebuie elaborat "un program educaţional coerent", amintind că "Guvernul nu a întrebat niciodată patronatele ce fel de muncitori ne trebuie, astfel încât să-şi adapteze programul educaţional la cerinţele angajatorilor". Sectoarele în care este o criză majoră de muncitori, potrivit preşedintelui CPISC, sunt, pe lângă construcţii, turismul, industria mobilei, cea textilă şi alimentară.

Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Uşoară (FEPAIUS), ne-a spus că "Guvernul ar trebui să lucreze la costurile macroeconomice pe care le au angajatorii şi să se gândească la investiţii în infrastructură, ca să determine creşterea productivităţii, fără de care salariile nu pot creşte". Domnia sa a amintit că un angajator român plăteşte 47,5% pentru salarii, comparativ cu numai 38% cât plăteşte un angajator din UE. Maria Grapini susţine că, la nivelul acestor costuri, productivitatea ar trebui să crească cu 40%, "ceea ce este imposibil".

Laurenţiu Pleosceanu, vicepreşedintele Asociaţiei Române a Anteprenorilor în Construcţii (ARACO), consideră că trebuie luat în calcul faptul că "forţa de muncă ce poate fi atrasă din spaţiul rural este necalificată şi îmbătrânită", iar să aduci muncitori străini poate deveni mai costisitor decât să angajezi personal autohton. "Costurile cu fiecare muncitor străin se vor apropia de minimum 500 de euro pe lună", crede Plosceanu, amintind că o posibilă sursă de muncitori este piaţa neagră, "de unde pot fi scoşi zeci de mii de lucrători". Domnia sa consideră că "tineretul nu este atras de domeniul construcţiilor, deoarece salariile sunt modeste, iar activitatea brută presupune condiţii de risc mari". La aceste lucruri se adaugă faptul că "oamenii s-au obişnuit să câştige uşor bani, dar este trist că am ajuns să dezvoltăm economia Italiei sau Spaniei".

• Nivelul de educaţie, o piedică

"Majoritatea covârşitoare a celor din mediul rural nu au studii şi asta este principala piedică", ne-a declarat Dacian Chilat, manager zonal al companiei de recrutare "Adecco". Domnia sa menţionează că angajatorii trebuie să ia în calcul costurile cu relocarea acestor oameni şi amănunte cum ar fi chiriile din marile oraşe, pe care aceştia ar trebui să le suporte. "Nu ştiu câte companii îşi permit cazarea acestor muncitori", a spus Dacian Chilat.

Ion Georgescu, reprezentantul Institutului Român de Training, ne-a declarat că "deşi resursa umană este o problemă, eficientizarea ei trebuie avută în vedere". Domnia sa crede că, în ţara noastră, cultura organizaţională nu este orientată către învăţarea permanentă, iar din acest motiv "şefii au mereu alte aşteptări decât ceea ce fac angajaţii la locul de muncă".