MEMORANDUMUL CU SUA, IMPLEMENTAT Legea 5G a trecut de Parlament

Controversatul proiect de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G a trecut, ieri, de votul Senatului, cu 117 voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi o abţinere. Senatul este for decizional, după ce proiectul a trecut de Camera Deputaţilor în 19 mai, iar actul normativ, al cărui efect principal ar fi excluderea de pe piaţa 5G din ţara noastră a companiei Huawei, va fi trimis spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.

Dezbaterea proiectului de lege a fost aprinsă de propunerea senatorului Claudiu Târziu, copreşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), ca iniţiativa legislativă să fie retrimisă la comisiile de specialitate până când va exista un răspuns oficial din partea Comisiei Europene cu privire la necesitatea sau nu a notificării acestui act normativ.

"Sunt foarte mirat de graba şi superficialitatea prin care se încearcă adoptarea acestei legi. Nu a existat o dezbatere reală şi nici măcar răgazul de a primi un răspuns de la Comisia Europeană privitor la necesitatea notificării Comisiei de către noi asupra acestui proiect de lege. (...) Noi am avut o corespondenţă cu Comisia şi avem un răspuns, în baza căruia solicităm un răgaz pentru ca oficialii de la Bruxelles să îşi facă cunoscută poziţia legată de acest proiect. (...) Chiar ministrul Economie, domnul Năsui v-a atenţionat printr-o scrisoare oficială că a primit de la Comisia Europeană obligaţia notificării unui astfel de act normativ. Ministrul a spus că legea ar trebui amânată trei luni. Vom avea o lege adoptată în regim forţat, care încalcă o directivă europeană şi atrage riscul de infringement şi sancţiuni din partea Comisiei Europene. Legea nu respectă standardele internaţionale şi europene de securitate ale reţelelor 5G. Nu avem garanţia că tehnologia 5G e sigură din punct de vedere al securităţii cibernetice şi din punct de vedere al siguranţei sănătăţii noastre", a susţinut Claudiu Târziu.

În replică, Iulia Scântei, preşedintele Comisiei Juridice din Senat, i-a solicitat liderului AUR să prezinte corespondenţa pe care formaţiunea politică respectivă a purtat-o cu oficialii Comisiei Europene privind proiectul legii 5G.

Claudiu Târziu a prezentat respectiva corespondenţă, din care reiese, conform răspunsului formulat de Bence Horvarth, ofiţer delegat pentru piaţa internă la DIGI Grow, că, dacă proiectul conţine reglementări tehnice sau specificaţii tehnice, acestea trebuie notificate Comisiei.

"Am mai făcut o scrisoare către comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, la care încă nu am primit un răspuns oficial", a precizat liderul AUR.

Faţă de corespondenţa prezentată, senatorul liberal Iulia Scântei a arătat că textul răspunsului formulat de oficialul european se regăseşte în expunerea de motive a proiectului de lege propus de Guvern şi, deci, nu ar exista diferenţe între proiectul de lege şi ce li s-a răspuns parlamentarilor din partea AUR.

Supusă la vot, retrimiterea la comisii solicitată de reprezentanţii AUR a fost respinsă cu 12 voturi pentru şi 65 de voturi împotrivă.

Referitor la proiectul de act normativ, Alina Gorghiu, vicepreşedintele Senatului a spus că legea 5G depăşeşte sfera comunicaţiilor şi abordează subiecte care ţin de strategia României pe securitate.

"Iniţiativa a pornit de la nevoia de protecţie, de siguranţă, primul pas fiind acela de transpunere a memorandumului 5G semnat de SUA şi România. Securitatea sistemelor informaţionale e obligaţia statului român, pentru că în era digitală riscurile la care ne expunem sunt mari, dacă reţelele nu sunt sigure. (...) Transparenţa furnizorilor 5G e prima condiţie de bun simţ impusă de Memorandum şi trebuie respectată de orice actor comercial", a afirmat Alina Gorghiu.

La rândul său, Nicoleta Pauliuc, preşedintele Comisiei senatoriale pentru Apărare a spus că securitatea este un atribut al specialiştilor, pe care parlamentarii sunt chemaţi să îl pună în practică.

"Vorbim despre un subiect cu implicaţii majore pentru transformarea digitală a economiei şi societăţii. Proiectul de lege crează un mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe în reţelele 5G, pentru a evita ca aceste reţele să cadă în mâinile unor state sau entităţi cu scopuri divergente celor ale statului român. (...) Proiectul de lege nu conţine norme sau normative tehnice şi nici reguli privind serviciile societăţii informaţionale. Actul normativ reglează aspecte legate de securitatea naţională şi de apărare a ţării, neexistând necesitatea notificării acestuia la Comisia Europeană", a precizat Nicoleta Pauliuc.

În schimb, senatorul independent Diana Şoşoacă a precizat că parlamentarii nu au ţinut cont de dovezile ştiinţifice cu privire la efectele negative pe care reţelele 5G le-ar avea asupra sănătăţii oamenilor.

În replică, Raul Trifan (USR) a arătat că legea 5G a trecut printr-un proces de dezbatere foarte complex la care au participat toate persoanele interesate, chiar şi reprezentanţii asociaţiilor anti-5G, iar la finalul acestuia a rezultat o lege echilibrată, care protejează interesele strategice ale României, traiectoria ei nord-atlantică şi europeană, şi va facilita implementarea acestei noi tehnologii cu asigurarea securităţii strategice.

• Condiţii drastice pentru autorizarea producătorilor din domeniul 5G

Legea are drept scop adoptarea unor măsuri referitoare la autorizarea producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G - reţele 5G, în vederea prevenirii, contractării şi eliminării riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării.

Conform amendamentelor adoptate de Senat, s-a permis tuturor furnizorilor, care vor fi în situaţia de a li se retrage autorizaţiile, în cazul furnizării de echipamente sau servicii care implică tehnologia 5G, în acord cu legea, să poată folosi 7 ani echipamentele de infrastructură şi 5 ani, iar termenul adoptat de Cameră, de 5 ani, să rămână valabil, pentru zona de nucleu.

Senatul este for decizional cu privire la acest proiect de lege iniţiat Cabinetul Cîţu, în urma memorandumului încheiat în 20 august 2019 la Washington între guvernul american şi guvernul român.

Actul normativ a fost adoptat pe 19 mai de Camera Deputaţilor după ce, pe 15 aprilie, fusese aprobat în Guvern şi trimis în procedură de urgenţă în forul legislativ.

Proiectul legislativ a fost criticat dur de jucătorii din piaţa telecom ce reclamă faptul că prevederile acestuia vor duce la creşterea exponenţială a costurilor, dat fiind că trebuie să înlocuiască rapid echipamentele actuale furnizate de producătorul chinez Huawei.

Actul normativ lasă decizia privind autorizarea proiectelor 5G în mâinile membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi practic exclude de facto compania chineză Huawei de la operaţiunile de realizare a echipamentelor. Proiectul de lege iniţiat de Guvern prevede că autorizarea va fi acordată prin decizie a prim-ministrului, după avizul conform al CSAT. Aviz conform însemnă aviz care trebuie respectat obligatoriu de premier. Iniţiativa legislativă mai arată că avizul conform al CSAT "se emite inclusiv prin raportare la obligaţiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, al Uniunii Europene şi parteneriatelor strategice bilaterale" - trimitere la parteneriatul strategic cu SUA, care au adoptat o poziţie extrem de critică la adresa Chinei în general şi a companiei Huawei în particular.

Potrivit proiectului, pentru a putea participa la construirea reţelelor de telecomunicaţii 5G în România, companiile trebuie să îndeplinească mai multe condiţii concomitent:

a) nu se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;

b) are o structură transparentă a acţionariatului;

c) nu are un istoric de conduită corporativă neetică;

d) se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente

Aceste condiţii de mai sus se pare că nu ar fi îndeplinite de compania chineză Huawei, care este ţinta unor sancţiuni din partea SUA pentru conduită corporativă neetică şi pentru faptul că este supusă unui sistem juridic opac - cel chinez - care nu impune practici corporative transparente.