Micii producători de vin din Moldova vor să intre pe piaţa noastră

Companiile mici din Republica Moldova care produc vin intenţionează să intre pe piaţa autohtonă, după cum ne-a spus Ion Luca, preşedintele Asociaţiei Micilor Producători de Vinuri din Moldova: "Am identificat deja patru pieţe pe care vom lucra în următorii doi ani - România, Cehia, Germania şi Polonia, pe piaţa Chinei fiind des-tul de activi". Potrivit domniei sale, în prezent, Asociaţia, alcătuită din cei şase mici producători de vin de dincolo de Prut, beneficiază de donaţii pentru promovarea vinului pe pieţele străine: "A fost semnat un memorandum de către toate organizaţiile producătorilor de vin, Ministerul Agriculturii de la noi, Agenţia Statelor Unite şi o organizaţie donatoare din Olanda, să depunem toate eforturile pentru promovare".

Producţia totală de vinuri din Moldova este estimată la 20-30 milioane de hectolitri, din care 80% se exportă. "Am pierdut poziţia pe piaţa rusească. Exportăm în Kazahstan, Ucraina, România, Germania, Cehia, Polonia etc.", ne-a explicat domnul Luca, adăugând că Moldova nu importă deloc vin. Consumul anual pe cap de locuitor, în Republica Moldova, este de 30 de litri de vin, exceptând autoconsumul, tendinţa fiind în creştere pentru vinul sec. Cu toate acestea, încă se mai produc foarte multe vinuri demiseci şi dulci. Din totalul vinurilor produse în Moldova, 30% sunt destinate HoReCa şi 70% retailului.

Micii producători de vin din Moldova produc doar vinuri seci, albe şi roşii. "Cultivăm atât soiuri internaţionale, gen < Chardonais >, < Merlot > sau < Cabernet >, cât şi soiuri mai puţin tradiţionale pentru Republica Moldova, cum ar fi < Shiraz > sau < Carmener >. Începem să producem şi vinuri din soiuri autohtone, cum ar fi < Fetească Albă > şi < Fetească Neagră >", ne-a precizat Ion Luca.

În Republica Moldova activează mai mult de 150 de producători industriali, piaţa crescând foarte mult în ultima vreme.

Micii producători au apărut acum câţiva ani, cu plantaţii tinere. Potrivit domnului Luca, legislaţia necesară pentru deschiderea unei astfel de afaceri de către o companie mică este destul de dificilă. În prezent, în Republica Moldova există şase mici producători de vin - "Pelicanul Negru", "Mezalimpe", "Et Cetera", "Equinox" şi "Găluşcă Butique Wine".

Încă din timpul dacilor, Moldova era recunoscută ca o regiune producătoare de vin. Odată cu formarea statului feudal Moldova, în secolul al 14-lea, viticultura s-a dezvoltat mult mai repede. Această ramură s-a bucurat de un succes deosebit în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, care a importat noi soiuri de viţă de vie şi a stimulat producerea vinului de calitate, prin crearea funcţiei de paharnic (persoana responsabilă pentru băutura domnitorului). Două secole mai târziu, însă, teritoriul Moldovei a fost dominat de Imperiul Otoman, care interzicea producerea vinului. Astfel, pe parcursul următorilor 300 de ani, viticultura şi vinificaţia au suferit un regres important. Tradiţia şi succesul industriei de profil au fost reînviate după semnarea tratatului de la Bucureşti, în 1812, când regiunea a devenit o provincie a Imperiului Rus. Cea de-a doua jumătate a secolului al 19-lea s-a bucurat de importurile vinurilor franceze şi de sosirea unor vinificatori din Franţa. Astfel, în jurul anului 1837, Moldova producea mai mult de 10 milioane de litri de vin pe an.

Ca şi în restul Europei, şi în regiunea Moldovei, cultura viţei de vie a suferit în urma atacului de filoxeră, la finalul secolului al 19-lea. În jurul anului 1906, plantaţiile de vie şi-au revenit şi în anul 1914 Basarabia (teritoriul Moldovei de astăzi) a fost atestat drept o regiune a Imperiului Rus cu cea mai mare suprafaţă plantată de viţă de vie, potrivit datelor publicate de Asociaţia Micilor Producători de Vinuri din Moldova.

În timpul celor două războaie mondiale, viile din Moldova au suferit din nou, multe plantaţii fiind distruse. Doar după finalizarea celui de-al doilea război mondial, plantaţiile vinicole din Moldova au încep să-şi revină. În urma unui proces de replantare desfăşurat în perioada 1950-1960, suprafaţa totală de vie din regiune a atins 220.000 de hectare.

La mijlocul anilor 1980, industria vitivinicolă din Moldova a fost din nou lovită, de această dată de politica de interzicere a consumului de alcool, impusă de şeful statului URSS din acea vreme, Mihail Gorbaciov. După ce Republica Moldova şi-a dobândit independenţa, în 1991, acest segment a început să recupereze, dar într-un ritm foarte lent, potrivit Asociaţiei.