Migrare către standarde deschise în IT

Companii private, ONG-uri şi instituţii guvernamentale din toată lumea au înţeles avantajele adoptării standardelor deschise în infrastructura lor IT. În perioade critice din punct de vedere economic - cum este cea pe care multe dintre statele lumii o traversează în acest moment - migrarea către standarde deschise în IT poate reprezenta soluţia realizării unor economii importante pentru multe organizaţii, în special structuri sau instituţii guvernamentale, in cazul cărora nivelul de investiţii în IT este foarte ridicat.

Standardele deschise oferă atât interoperabilitate cât şi libertatea de a alege cel mai potrivit furnizor de soluţii IT. Efectele directe ale adoptării standardelor deschise includ o serie de beneficii directe şi indirecte, atât pentru organizaţia care le foloseşte cât şi pentru societate şi climatul economic. Avantajele standardelor deschise includ:

- Posibilitatea de a alege orice sistem de operare sau aplicaţie considerată optimă pentru desfăşurarea activităţii, fără a fi restricţionat sau dependent de relaţia cu un anumit vendor.

- Interoperabilitatea sistemelor IT, indiferent de vendorul sau tipurile de software adoptate de alte departamente, organizaţii sau persoane fizice.

- Pentru că specificaţiile soluţiilor sunt cunoscute şi deschise este întotdeauna posibil ca un alt implementator să ofere aceeaşi soluţie, menţinînd aceleaşi standarde. Această posibilitate încurajează competiţia pe piaţă, fapt care duce la obţinerea unor preţuri şi servicii îmbunătăţite.

- În situaţia instituţiilor guvernamentale se realizeaza economii importante de costuri şi in consecinta folosirea eficientă a banilor publici.

Beneficiile obţinute din folosirea unor formate care sunt disponibile public şi pe scară largă sunt imense, în special pentru organizaţii foarte mari, care folosesc volume mari de date stocate electronic. In cazul instituţiilor guvernamentale; dacă formatele în care datele sunt stocate nu sunt cunoscute şi uşor accesibile, organizaţiile respective ar putea avea dificultăţi în ceea ce priveşte migrarea sau schimbarea sistemelor sale informatice, conversia fişierelor de date putand fi extrem de costisitoare.

ODF ALLIANCE, una dintre cele mai importante organizaţii din lume care susţin şi promovează standardele deschise, a publicat un studiu (http://www.odfalliance.org/resources/Cost-Savings-ODF-2008-August-table.pdf) care indică economiile ce ar putea fi realizate prin trecerea la aplicaţii care suportă formatul ODF (Open Document Format). Rezultatele indică reduceri între 25% şi 95% a costurilor curente cu licenţe şi upgrade-uri.

Pentru a da un exemplu privind seriozitatea cu care migrarea către standarde deschise este privită în Uniunea Europeană, poate fi citat exemplul Olandei care, printr-un act legislativ, obligă toate agenţiile guvernamentale să migreze sistemele noi achiziţionate către standarde deschise şi open source şi să adopte formatul ODF în paralel cu sistemele existente de citire, editare şi transmitere de documente.

Un avantaj subliniat de această iniţiativă este că nu implică renunţarea la investiţiile în IT realizate deja, ci - dimpotrivă - utilizarea lor la capacitate maximă în continuare. Aceasta abordare indică o schimbare a strategiei viitoare către una bazată pe optimizare, interoperabilitate, competiţie deschisă şi costuri mult reduse.

Un alt exemplu edificator privind migrarea către standarde deschise vine din partea Guvernului German. Ministerul Federal pentru Afaceri Interne a încheiat încă din 2002 un acord cu una din cele mai mari companii IT din lume, conform căruia aceasta din urmă a furnizat sisteme de operare Linux bazate pe standarde deschise agenţiilor guvernamentale din Germania. Declaraţii ale reprezentaţilor Guvernului la acel moment arată că unul dintre motivele principale de adoptare a standardelor deschise este reducerea costurilor prin limitarea dependenţei de un singur furnizor. Mai recent, Germania a realizat încă un pas hotărâtor în direcţia adoptării standardelor deschise, demonstrând atât încrederea în beneficiile pe termen lung cât dedicaţia către acest proces. Astfel, în decembrie 2008, Guvernul German a anunţat implementarea folosirii ODF (Open Document Format) în cadrul agenţiilor guvernamentale până cel tarziu în 2010. În prezent există mai mult de 16 administraţii centrale şi 8 administraţii locale care au solicitat sau au recomandat folosirea formatului ODF în cadrul structurilor subordonate lor.

Similar iniţiativelor de mai sus se pot menţiona şi exemplele unor ţări precum Franţa (migrarea a 70,000 de PC-uri aparţinând Jandarmeriei franceze către GNU/Linux până în 2014), Norvegia (hotărârea ca orice informaţie de pe website-urile guvernamentale să fie disponibilă în format deschis - PDF, ODF sau HTML), Australia (adopţia ODF ca format standard de către Arhivele Naţionale), Africa de Sud (Open Document Format ODF a fost adoptat ca formatul standard pentru comunicare de către Guvernul Africii de Sud), etc. care au demarat proiecte de e-Government şi care încurajează folosirea pe scară largă a standardelor deschise.