Principalul fond de bani nerambursabili, europeni, accesat de ţara noastră pentru construcţia de autostrăzi, Fondul de Coeziune, este în acest moment înjumătăţit faţă de alocarea bugetară anterioară a Comisiei Europene, a declarat, joi, secretarul de stat din cadrul Ministerului Fondurilor Europene (MFE), Mihaela Toader.
În cadrul următorului exerciţiu bugetar luat în calcul în prezent de noua Comisie Europeană, Fondul de Coeziune beneficiază de aproximativ 3 miliarde de euro, comparativ cu suma de aproape 9 miliarde de euro alocată în bugetul precedent, a precizat reprezentanta MFE, în cadrul Smart Transformation Forum 2019, informează Agerpres.
"Se remarcă o scădere semnificativă a Fondului de Coeziune, cel care finanţează statele cu un venit mediu brut pe cap de locuitor sub 75% din media UE, şi care era principalul nostru fond din care făceam autostrăzi, ca să o spunem simplu, care are o înjumătăţire. Fondul de Coeziune este înjumătăţit în acest moment. După ce transferăm şi o sumă de 1 miliard către Connecting Europe Facility, gestionată direct la nivelul Comisiei Europene, rămânem cu 3 miliarde. Din actualul exerciţiu am avut aproape 9 miliarde", a afirmat Mihaela Toader.
Aceasta a apreciat că nu se aşteaptă la vreo suplimentare a acestui Fond, în contextul evenimentelor politice şi economice din UE.
"Situaţia este complicată, Brexit, Germania care a anunţat că ea a intrat un pic în gripaj, este foarte puţin probabil să se facă o majorare peste 1,1% pe contribuţia la buget, a arătat aceasta.
Pe de altă parte, secretarul de stat a catalogat unul din obiectivele de politică care primesc finanţare europeană de la Bruxelles, "O Europă mai conectată", drept "durerea României" şi a subliniat că acest obiectiv nu are o prealocare financiară.
"'O Europă mai conectată, poate durerea României, ca să-i spun aşa, care vizează infrastructura de transport pe toate modurile de transport şi infrastructura de transport pe parte de energie, de gaz, reţele de internet de mare viteză - nu are o prealocare, deci acest obiectiv de politică intră la concurs cu obiectivul de politică 4, care vizează tot ce înseamnă 'o Europă mai socială' - Educaţie, Sănătate, Servicii Sociale, şi obiectivul de politică 5 - 'O Europă mai aproape de cetăţeni', în interiorul căreia sunt sprijinite iniţiativele locale, să spunem, şi sub acest obiectiv de politică s-ar putea regăsi şi acel 6% dedicat dezvoltării urbane durabile", a afirmat Mihaela Toader.
De asemenea, secretarul de stat a remarcat că Fondul Social European Plus are cea mai mare creştere de alocare financiară de la Bruxelles.
"Se remarcă faptul că din toată alocarea - şi mă refer exclusiv la alocarea pe Fondul European de Dezvoltare Regională pentru că este cel care finanţează investiţii efective în infrastructuri de toate tipurile - Fondul Social European Plus, dedicat măsurilor soft, are o creştere spectaculoasă, de la aproximativ 5 miliarde de euro acum are o alocare de 8,4 miliarde de euro, e destul de complicat de gestionat o astfel de sumă, mai ales pe măsuri care nu vizează deloc infrastructura", a precizat Mihaela Toader.
Ea a susţinut însă că ţara noastră este norocoasă, deoarece a primit, alături de Bulgaria şi Grecia, o creştere a alocării pe fondurile europene structurale şi de investiţii, cu toate că acestea nu mai includ în prezent Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
"Din perspectiva finanţării, România este una din ţările norocoase, ca să spun aşa, suntem doar trei - România, Grecia şi Bulgaria, cu o creştere a alocării pe fondurile europene structurale şi de investiţii, care de această dată nu mai includ Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, poate este un regret, poate la nivelul Parlamentului European lucrurile acestea se vor rezolva. Deci avem o creştere de 8%, avem alocată o sumă de aproximativ 31 de miliarde de euro, sunt sume importante, însă avem şi un meniu predefinit, ceea ce încercăm noi să evităm la nivel naţional, respectiv să impunem beneficiarilor noştri tipurile de finanţări pe care să le caute, la nivelul regulamentelor se creează nişte direcţii, avem 5 obiective de politică pe care le putem finanţa (prima fiind, n.red.) 'O Europă mai inteligentă', deci cea dedicată specializării inteligente, digitalizării, susţinerii întreprinderilor mici şi mijlocii, transferului tehnologic, descoperirii antreprenoriale, care beneficiază de o alocare de minim 35% din Fondul European de Dezvoltare Regională, asta înseamnă peste 6 miliarde de euro vor trebui utilizaţi exclusiv pentru acest obiectiv de politică", a adăugat Mihaela Toader.
În altă ordine de idei, oficialul Ministerului Fondurilor Europene consideră că ţara noastră trebuie să schimbe modul de gestionare a deşeurilor, pentru a participa la programele din obiectivul de politică "O Europă mai curată", şi a remarcat pachetul Green Deal iniţiat de noua Comisie Europeană.
"E şi o apariţie nouă, în mandatul noii Comisii pe care o aşteptăm, Green Deal, apare o iniţiativă europeană care să sprijine oraşele sau regiunile aflate în tranziţie industrială, regiunile aflate în proces de decarbonizare, cele care depindeau foarte mult în viaţa socială de producţia de cărbune, pare, cel puţin la acest moment, că şi acest pachet Green Deal va lua finanţări din Fondul European de Dezvoltare Regională şi din Fondul Social European, rămâne de văzut cu ce propunere va veni noua Comisie pentru acest Green Deal", a amintit Mihaela Toader.
Aceasta a recomandat oficialilor români să se concentreze mai puţin pe verificarea modului de cheltuire a fondurilor europene şi să fie mai adaptabili şi mai activi în oferirea de variante de implementare a proiectelor.