English
Banii din Fondul de Coeziune, principalul fond nerambursabil pe care România îl accesează în vederea construcţiei de autostrăzi, au fost reduşi semnificativ de Comisia Europeană pentru exerciţiul 2021-2027, faţă de alocarea bugetară anterioară, conform doameni Mihaela Toader, Secretar de Stat în cadrul Ministerul Fondurilor Europene (MFE).
Potrivit afirmaţiilor făcute de domnia sa ieri, în cadrul unui forum, în următorul exerciţiu Fondul de Coeziune are o alocare de circa trei miliarde de euro, faţă de cele nouă miliarde de euro din exerciţiul anterior.
Secretarul de Stat a explicat: "Vedem o scădere semnificativă a Fondului de Coeziune, cel care finanţează statele cu un venit mediu brut pe cap de locuitor sub 75% din media UE. Acesta era principalul nostru fond din care făceam autostrăzi, ca să o spunem simplu, şi este înjumătăţit în acest moment. După ce transferăm şi o sumă de 1 miliard de euro către Connecting Europe Facility, gestionată direct la nivelul Comisiei Europene, mai rămânem cu 3 miliarde de euro, după ce din actualul exerciţiu am avut aproape nouă miliarde de euro. (...) Sunt câteva scăderi de fonduri pe unele obiective de finanţare care pe noi, în România, ne interesează foare tare, dar situaţia la nivelul bugetului european este destul de complicată şi este foarte greu să vedem o majorare de peste 1,1% pe contribuţia la buget".
Mihaela Toader a mai precizat că ţara noastră, Bulgaria şi Grecia sunt singurele care au primit o creştere a alocării pe fondurile europene structurale şi de investiţii, însă acestea nu mai includ, în prezent, şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
"Avem alocată o sumă de aproximativ 31 de miliarde de euro, însă avem şi un «meniu predefinit» nişte direcţii, obiective de finanţare deja trasate", a adăugat domnia sa.
Mihaela Toader susţine că este nevoie de mai multă adaptabilitate şi de descentralizare, explicând: "Trebuie ca fiecare oraş să încerce să îşi anticipeze nevoile pe următorii cinci-şase ani şi ne trebuie adaptabilitate. Zona urbană este o preocupare constantă a politicii de coeziune - statistic vorbind până în 2050 aproximativ 66% din populaţia lumii va trăi în centre urbane, 70% din PIB-ul european se datorează oraşelor, şi în România 50%. Oraşele reprezintă centre care pot genera creşteri regionale. Acestea sunt într-o continuă schimbare, apar business-uri noi, infrastructura este sub presiune, iar toate acestea trebuie să se regăsească în conceptul de dezvoltare urbană durabilă. Din acest motiv, propunerea pe care noi am făcut-o partenerilor noştri de la nivel naţional şi de la niv european a fost să consolidăm şi să continuăm procesul de descentralizare. Cred că este nevoie de o mai mare libertate la nivel regional, de mai multă adaptabilitate pentru a răspunde cât mai bine nevoilor oraşelor".
Aşadar, există bani pentru următorul exerciţiu financiar şi este clar că iniţiativa smart city este susţin, iar autorităţile aşteaptă regulamentele şi pregătesc proiectele, astfel încât acestea să poată intra la finanţare din prima zi a anului 2021, a conchis domnia sa.
Tot ieri, Ionuţ-Valeriu Andrei, Secretar de Stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, a declarat că viziunea pentru viitor a Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) este legată de creşterea competitivităţii României prin dezvoltarea sectorului IT, precum şi prin creşterea eficienţei şi reducerea costurilor sectorului public. Domnia sa a precizat faptul că valoarea totală a proiectelor de digitalizare, contractate în 2019, la nivelul MCSI se ridică la 1,119,551,293.60 lei, iar cea a proiectelor în evaluare, care urmează să fie contractate până la finele anului curent, este de 160,835,835.69 lei.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
