MIHAI BOGZA: "Am putea rata şansa unui 2014 de succes"

Reporter: Domnule Mihai Bogza, în calitate de preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), cum aţi caracteriza evoluţia mediului de afaceri din ţara noastră în anul care s-a încheiat?

Mihai Bogza: Ar fi putut fi una foarte bună. Am beneficiat de pe urma reluării creşterii economice în ţările UE, şi asta s-a văzut în volumul exporturilor, după cum am beneficiat şi de un an agricol excepţional, care a dus la producţii foarte bune în agricultură. Din păcate însă, în ceea ce a depins în mod direct de noi, românii, lucrurile nu au stat la fel, astfel încât pe ansamblu mă tem că am ratat şansa de a transforma performanţa economică din anul 2013 într-una sustenabilă pe termen lung.

Reporter: Sugeraţi că autorităţile nu au făcut nimic bun pentru mediul economic?

Mihai Bogza: Ar fi o exagerare. Cu siguranţă au fost realizate şi lucruri pozitive, dar mai ales în ultima parte a anului au fost adoptate şi măsuri care îşi vor pune în mod negativ amprenta asupra performanţei viitoare a economiei.

Reporter: Haideţi să începem cu lucrurile bune...

Mihai Bogza: Acestea au în principal în vedere măsuri pe care noi, FIC, le-am cerut de mai multă vreme. Una este adoptarea OUG 88/2013, în care, printre altele, se stabilesc criterii pentru prioritizarea investiţiilor publice. Într-un interviu de acum un an, mă plângeam că în lipsa unor astfel de criterii, fondurile publice destinate investiţiilor sunt risipite către mii de obiective simultan şi ca atare foarte puţine proiecte ajung la finalizare, un exemplu concludent fiind autostrăzile. Sperăm ca noua Ordonanţă să pună ordine în această zonă. Tot noi, FIC, am propus ca la nivelul executivului să existe o entitate care să monitorizeze modul în care diferitele ministere şi agenţii implementează programul economic al Guvernului, precum şi diferitele angajamente asumate de acesta. Aceeaşi OUG menţionată anterior face un pas înainte în acest sens, realizând un sistem naţional de verificare, monitorizare, raportare şi control pentru entităţile publice, sub aspectul situaţiilor financiare, angajamentelor legale şi bugetelor.

Reporter: Şi de când se vor aplica aceste prevederi?

Mihai Bogza: Încă nu e clar, dar cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru economia românească.

Reporter: Mai aveţi şi alte exemple?

Mihai Bogza: O altă propunere pe care noi, FIC, am susţinut-o constant, a fost creşterea transparenţei autorităţilor în adoptarea legislaţiei cu caracter economic, prin îmbunătăţirea consultării cu toate părţile interesate. Ei bine, pe 31 octombrie 2013 a fost adoptată Legea 281, care amendează Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, în sensul precizării mai clare a obligaţiilor autorităţilor privind modul de organizare a consultărilor publice. E păcat însă că în România legile bune nu sunt şi aplicate - ulterior acestei legi au fost adoptate o serie de măsuri în domeniul fiscal şi nu numai, fără niciun fel de consultare cu cei afectaţi.

Reporter: Am văzut că FIC a protestat public în legătură cu aceste impozite, ca şi în legătură cu modul cum s-a realizat consultarea cu privire la Codul Insolvenţei.

Mihai Bogza: Haideţi să terminăm cu lucrurile pozitive, voi reveni pe larg la cele negative. Aşadar, aş mai aminti reglementarea sub aspect fiscal a activităţii holdingurilor, un alt lucru cerut de FIC de multă vreme, posibilitatea de a opta pentru un an fiscal diferit de cel calendaristic, optarea pentru implementarea sistemului de TVA la încasare sau implementarea sistemului de amânare a plăţii TVA la import pentru agenţi economici autorizaţi, precum şi gradul mai mare de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile, chiar dacă acesta s-a situat cu mult sub nivelul angajamentelor Guvernului. În sfârşit, am asistat şi la o dezmorţire a Bursei, datorată inclusiv listărilor Nuclearelectrica şi Romgaz.

Reporter: Din ceea ce aţi prezentat până acum, s-ar desprinde o imagine în care autorităţile s-au dovedit deosebit de receptive la solicitările investitorilor. Prioritizarea investiţiilor publice, transparenţa actului legislativ şi monitorizarea angajamentelor Guvernului erau primele trei priorităţi pe care le urmăreaţi pentru 2013, conform interviului pe care ni l-aţi acordat în noiembrie 2012. De unde provin atunci nemulţumirile dumneavoastră?

Mihai Bogza: Propunerile noastre au fost mult mai numeroase. Şi aşa cum spuneam, multe dintre cele realizate în 2013 sunt abia în stadiul de lege aprobată, până la implementare mai e cale lungă. Mai rău, unele dintre măsurile adoptate anterior au fost transpuse în practică într-un mod în care şi-au putut manifesta doar într-o mică măsură efectele pozitive - uitaţi-vă la modul cum s-a implementat OUG 109/2011 privind introducerea managementului profesionist în companiile de stat, o iniţiativă foarte bună aproape de a fi compromisă total. Şi peste toate, au fost câteva măsuri care riscă să dea o lovitură puternică mediului privat şi să greveze semnificativ performanţa economică nu numai din 2014, ci şi din anii viitori.

Reporter: Presupun că vă referiţi în primul rând la creşterea fiscalităţii...

Mihai Bogza: Pare total ilogic ca într-un an în care pe primele nouă luni ai avut creştere economică de 2,7% faţă de anul precedent, ai avut un grad de absorbţie a fondurilor europene cât în cei cinci ani anteriori (conform declaraţiilor autorităţilor) şi ai reuşit să elimini băieţii deştepţi din energie, economisind astfel sute de milioane pentru buget conform aceloraşi declaraţii tu, Guvern, să pui o povară suplimentară asupra sectorului privat, în condiţiile în care nici nu faci eforturi să asiguri acestui sector infrastructura necesară îmbunătăţirii activităţii sale - a se vedea faptul că în 2013 cheltuielile pentru investiţii publice au scăzut, nu au crescut. Adică noi, sectorul privat, vom plăti mai mult în 2014 fără să avem măcar speranţa că statul ne va întoarce aceste cheltuieli printr-o contra-prestaţie mai bună. Argumentul autorităţilor pentru creşterea fiscalităţii a fost acela că altfel ieşeam din acordul cu FMI, dar nu este aşa, FMI cerea doar încadrarea într-un anumit deficit bugetar, care se putea realiza şi prin reducerea cheltuielilor sau prin îmbunătăţirea colectării, măsuri pe care noi, FIC, le susţinem de multă vreme şi cu propuneri concrete. În plus, noile impozite vin pe fondul analizei prezentate în raportul "Paying taxes 2013 - The global picture" conform căreia nivelul total al taxării în România, care însumează impozitarea profitului, a muncii şi restul taxelor aplicabile companiilor, este de 44,2%, poziţionându-ne astfel mult în urma Bulgariei, cu care suntem adesea comparaţi, undeva chiar peste media Uniunii Europene de 42,6%.

Creşterea fiscalităţii preconizată pentru 2014 va avea două efecte extrem de dăunătoare: pe de o parte, va transfera resurse din sectorul privat în sectorul public, oricum mai puţin eficient, iar în cadrul sectorului privat, îi va privilegia şi mai mult pe cei care fac evaziune fiscală în detrimentul celor care îşi plătesc corect impozitele, distorsionând grav concurenţa, principalul pilon al oricărei economii de piaţă. Rezultatul va fi o reducere a competitivităţii economiei româneşti, care oricum avea încă multe de recuperat în acest domeniu, şi o frânare drastică a creşterii PIB, poate chiar spre teritoriu negativ.

Reporter: Adică sectorul privat va plăti mai mult către sectorul public ca să aibă de unde fura cei protejaţi de noul Cod Penal sau de nouă lege privind amnistia...

Mihai Bogza: Noi nu folosim un astfel de limbaj, dar atunci când de ani de zile fiecare partid ajuns la guvernare îi blamează public pe cei de dinainte pentru corupţie în administrarea fondurilor publice trebuie să fie ceva adevărat în asta, şi atunci gradul de toleranţă al societăţii faţă de actele de corupţie ar trebui să fie înăsprit, nu relaxat... De aceea noi, investitorii, am fost absolut şocaţi de încercarea de a promova peste noapte respectivele legi, la finalul anului trecut. Intrarea lor în vigoare ar da percepţia că s-a dat liber la furat în această ţară, ca să folosesc o expresie vehiculată tot de presă, iar atitudinea investitorilor faţă de România, deja rezervată, ar primi o lovitură extrem de puternică. Sperăm că oricât de mare ar fi presiunea celor care susţin aceste legi, restul clasei politice va manifesta înţelepciunea necesară pentru a bloca această iniţiativă nefastă.

Reporter: Deci vi se pare că România are în continuare o problemă cu corupţia. Nu este aceasta contrabalansată de îmbunătăţirea modului de funcţionare a Justiţiei?

Mihai Bogza: În 2013 am văzut unele progrese, prin obţinerea de condamnări în unele cazuri de mare notorietate, şi este clar că instituţii precum DNA, DIICOT sau ICCJ sunt pe un drum ascendent. Pe de altă parte, anul trecut a adus la lumină, cel puţin în anumite situaţii, şi partea urâtă a modului în care încă se face justiţie în România. Amintiţi-vă de cazul Dinel Staicu, unde procurorii au dezvăluit modul cum se negociau ca la tarabă sentinţele. Am dat acest exemplu pentru că în anul 2000 am fost implicat, prin poziţia pe care o aveam la BNR, în închiderea Băncii Internaţionale a Religiilor, jefuită de Staicu în complicitate cu conducerea băncii, şi nu mi-a venit să cred apoi cum timp de zece ani hoţul a strigat "Prindeţi hoţii!" în buna tradiţie românească, iar când a fost în sfârşit condamnat, câteva judecătoare au sfidat o hotărâre definitivă a ÎCCJ, punându-l în libertate. Sigur, faptul că procurorii au stopat în acest caz activitatea infracţională a celor vinovaţi este unul pozitiv, dar dacă într-un caz cu o astfel de vizibilitate s-a putut produce aşa ceva, e de mirare percepţia negativă care există în legătură cu unii judecători implicaţi în cauze comerciale, cum ar fi derularea insolvenţelor, de exemplu? Apropo, la câte zeci de mii de insolvenţe am avut în ultimii ani, câte condamnări pentru bancrută frauduloasă aţi văzut până acum? Şi aţi văzut mulţi creditori mulţumiţi de modul cum se desfăşoară reorganizările companiilor în insolvenţă şi de sumele recuperate?

Reporter: Ne întoarcem la Codul Insolvenţei...

Mihai Bogza: Modul cum se administrează insolvenţele în România este deosebit de important pentru mediul de afaceri, pentru a evita ca partea bolnavă a economiei să o afecteze prea mult pe cea sănătoasă. Sper sincer ca discuţiile care vor avea loc în Parlament să conducă la adoptarea unui Cod al Insolvenţei mai bun, şi care apoi să lase şi mai puţin loc pentru abuzuri în implementare.

Reporter: Înţeleg că vreţi să terminaţi interviul într-o notă optimistă?

Mihai Bogza: Toţi cei care au investit în această ţară au pariat pe viitorul ei şi sunt obligaţi să facă ceea ce depinde de ei pentru a-i asigura reuşita. FIC va rămâne întotdeauna deschis să dialogheze cu autorităţile în vederea îmbunătăţirii mediului de afaceri, astfel încât economia românească să ajungă cât mai curând la un nivel de dezvoltare cu adevărat european. Nu suntem neapărat optimişti, dar vom face ceea ce ne stă în puteri pentru ca lucrurile să meargă mai bine.

Reporter: Vă mulţumesc!