Mihai Gâdea şi Mugur Ciuvică, audiaţi în instanţă ca martori în dosarul RCS&RDS

Mihai Gâdea şi Mugur Ciuvică au fost audiaţi vineri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în calitate de martori, în dosarul privind şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.

Primul care a dat declaraţii în faţa instanţei a fost Mihai Gâdea, directorul Antena 3, el oferind detalii în legătură cu difuzarea de către postul pe care îl conduce, în mai 2013, a unui spot publicitar, prin care opinia publică era informată că vor fi făcute dezvăluiri cu privire la presupuse fapte de corupţie din fotbal, relatează Agerpres.

Mihai Gâdea a spus în sala de judecată că Antena 3 şi Antena TV Group sunt două entităţi juridice care funcţionează independent, între care exista un protocol de colaborare privind difuzarea de materiale promoţionale. Potrivit lui Gâdea, Camelia Voiculescu apare în acţionariatul ambelor societăţi, dar ea nu este implicată în deciziile editoriale ale postului Antena 3.

Directorul postului de ştiri a afirmat: "Nu am fost niciodată cenzurat, nu mi s-a dictat niciodată ceva de Camelia Voiculescu. Nu am primit ordine privind activitatea editorială. Au fost dialoguri sociale, fireşti, după anumite emisiuni. Pe Sorin Alexandrescu l-am cunoscut puţin, când a venit ca director executiv la Antena 1. În afara unor dialoguri fireşti, nu am avut alte raporturi cu acesta. Fiecare îşi vedea de postul său".

Gâdea le-a mai spus judecătorilor că spoturile de publicitate sunt difuzate printr-un automatism, fără ca televiziunea care le difuzează să poată interveni, iar întreaga responsabilitate îi revine celui care îl produce.

În cazul promo-ului "Exploziv! Mită în fotbal: 3,5 milioane euro. Anchetă jurnalistică în curând", Gâdea a menţionat că acesta a fost produs de Antena Group şi a urmat traseul clasic de difuzare pe Antena 3, însă el nu a ştiut de el înainte de reţinerea lui Sorin Alexandrescu.

Gâdea a adăugat: "Despre ancheta jurnalistică care se spunea în spot am aflat doar după momentul reţinerii lui Sorin Alexandrescu. Am aflat că era o anchetă jurnalistică făcută de cei de la Antena 1 vizând fapte de corupţie. Documentele care stau la baza acestei anchete jurnalistice le-am văzut ulterior, când totul a devenit public. Din punctul meu de vedere, acele documente impuneau declanşarea unei anchete jurnalistice. Sorin Alexandrescu era abilitat să desfăşoare o anchetă jurnalistică, el având atribuţii editoriale în Antena TV Group".

El a arătat că, după reţinerea lui Sorin Alexandrescu, a discutat cu Camelia Voiculescu despre modul în care Antena 3 ar putea da un comunicat, ce urma să fie citit pe post, însă el s-a opus.

Gâdea a explicat: "După reţinerea lui Sorin Alexandrescu am avut mai multe discuţii la telefon sau faţă în faţă cu Camelia Voiculescu cu referire la acel eveniment. Ştiu că aceasta a considerat ancheta ca fiind nedreaptă şi promovată împotriva Intact Media. Cred că a folosit cuvintele capcană sau înscenare. Am discutat despre modul în care postul Antena 3 ar putea da un comunicat, prin care să ne spunem punctul de vedere. Camelia voia ca acel comunicat să fie citi pe post de Andreea Berecleanu, dar eu m-am opus. Camelia a dorit să promovăm un comportament echilibrat, iar pe primul loc trebuie să fie prezumţia de nevinovăţie".

Tot la acest termen a fost audiat în calitate de martor şi Mugur Ciuvică.

El le-a spus magistraţilor că, în 2013, a intrat în posesia unui contract semnat între SC Bodu SRL şi RCS/RDS privind achitarea unei sume de bani de către RCS/RDS, în valoare de 1,7 milioane euro, pentru prestarea de servicii de publicitate şi marketing.

Ciuvică a precizat că documentele le-a primit la sediul Grupului de Investigaţii Politice, într-un plic fără nicio menţiune pe el, de la o sursă anonimă, după care le-a postat pe site şi apoi a trimis şi mailuri către alte redacţii.

Ciuvică a spus: "Noi primim foarte multe informaţii, dar le publicăm doar pe cele care le considerăm de interes public şi le verificăm. Eu am terminat facultatea de medicină, dar mă ocup cu această asociaţie - Grupul de Investigaţii Politice. În general, sursele noastre îşi doresc anonimatul şi de cele mai multe ori rămân anonime în relaţia cu noi. Aşa a fost şi în cazul de faţă. Atunci nu îl cunoşteam pe Sorin Alexandrescu. Poate m-am întâlnit cu el pe hol, nu ştiu, că eu sunt invitat la televiziuni. În ziua în care noi am publicat materialul, am aflat că Alexandrescu a fost reţinut. Nu pot să îmi exprim un punct de vedere asupra modului în care Alexandrescu a intrat în posesia contractului dintre Bodu SRL şi RCS/RDS. Noi aveam suspiciuni că acel contract era o mită mascată sau un comision plătit de RCS lui Mitică Dragomir, în schimbul cedării drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal (...) Noi am publicat materialul pe la prânz şi ne-a sunat Mitică Dragomir care ne-a reproşat ceea ce i-am făcut, iar cei care se ocupau cu fabricarea dosarului, aflând din convorbirile noastre telefonice că o să publicăm documentele, s-au dus şi l-au ridicat pe Alexandrescu".

Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 17 martie, când vor fi audiaţi doi martori.

Pe 12 mai 2016, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe omul de afaceri Dan Voiculescu la doi ani de închisoare cu executare în dosarul privind şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.

În acelaşi dosar, directorul general Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, a fost condamnat la trei ani şi şase luni închisoare cu executare, pentru şantaj în formă continuată, iar Camelia Voiculescu, asociat şi administrator al societăţilor Antena TV Group, Antena 3 şi Intact Production, a primit doi ani cu suspendare, pentru complicitate la şantaj în formă continuată.

De asemenea, Şerban Pop, fost preşedinte al ANAF, a fost condamnat la doi ani închisoare cu executare, iar SC Antena TV Group SA a fost obligată la plata unei amenzi penale de 350.000 de lei. În schimb, instanţa a dispus achitarea lui George Daniel Matiescu, împuternicit al Intact Publishing, precum şi a societăţilor SC Intact Publishing şi SC Antena 3 SA, acuzate de DNA de şantaj şi complicitate la şantaj în formă continuată. Decizia nu e definitivă, iar apelul se judecă la Înalta Curte.