English
Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului De Afaceri, împreună cu alţi acţionari ai Nuclearelectrica (SNN) au dat undă verde, vineri, abrogării Strategiei de continuare a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect în valoare de 6,45 miliarde de euro, precum şi încetării negocierilor cu chinezii de la de la China General Nuclear (CGN), se arată în raportul companiei remis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Strategia de continuare a Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori fusese aprobată prin memorandum de guvern şi de către acţionarii Nuclearelectrica în anul 2014, iar cererea de abrogare a venit din partea Statului, la finele lunii trecute.
De asemenea, acţionarii companiei au mandatat Consiliului de Administraţie al Nuclearelectrica de a iniţia demersurile necesare pentru analiza şi cristalizarea opţiunilor strategice privind construcţia de noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse nucleare, se arată în raportul companiei.
Tot vineri, acţionarii Nuclearelectrica au aprobat Strategia de Investiţii a companiei pentru 2020-2025, în valoare de 2,292 miliarde de lei (fără reactoarele 3 şi 4), circa o treime (1,538 miliarde de lei) urmând a fi susţinute din fonduri proprii.
Programul are în vedere opt obiective majore strategice, respectiv: Inspecţiile şi reparaţiile capitale realizate la Unitatea 1 respectiv Unitatea 2 în timpul opririlor planificate (737,34 milioane de lei); Proiect Cobalt 60 (70,4 milioane de lei); Retehnologizarea Unitatii 1 CNE Cernavoda - Faza 1 Definirea proiectului (250 milioane de lei); Depozit Intermediar Combustibil Ars (85,62 milioane de lei); Modernizare şi extindere sistem protecţie fizică (87 milioane de lei); Amenajare Unitatea 5 (92,12 milioane de lei); Instalaţia de detritiere apă grea CNE Cernavodă (812 milioane de lei) şi Proiect Modernizare Digitală (218,71 milioane de lei).
Demersul vine în condiţiile în care Statul caută finanţare pentru susţinerea deficitului bugetar în creştere, astfel încât este posibil ca executivul să ceară dividende suplimentare de la Nuclearelectrica, peste cele votate deja în acest an.
La data de 31 martie, producătorul de energie avea numerar şi echivalente numerar de aproape 2,19 miliarde de lei, conform raportului trimestrial al Nuclearelectrica.
Statul Român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, deţine 82,5% din producătorul de energie electrică.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2020, 17:56)
Cand stapanul ordoneaza cainele executa.Intrebarea este vor construi americanii reactoarele?,......la fel ca autostrada Transilvania,....mie sila sa ma intorc in tara asta de slugi.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2020, 20:19)
Rămîi acolo slugă
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.06.2020, 21:01)
Tarile care detin tehnologie nucleara , au construit in ultimii ani centrale si au contracte pt noi proiecte sunt
China, Rusia, Franta si Corea de Sud. Firmele din SUA detin tehnologii dar nu au mai construit in ultimii ani
centrale. Ultimul proiect a fost in asociere cu Thoshiba si a fost un dezastru financiar.
Politica de a gasi un partener care practic sa finanteze grupurile 4 si 5 de la Cernavoda a fost o himera deoarece nimeni nu este nebun sa avanseze miliarde de dolari fara a i se garanta de catre stat recuperarea fondurilor. In plus tipul de reactor nuclear CANDU este foarte rar si este de origine canadiana. Primele 2 reactoare au fost relizate de catre canadieni iar centrala electrica propriuzisa de catre italieni. O
proportie insemnata a echipamentelor auxiliare au fost fabricate in Romania. Practic antrepenor general a fost statul roman care a asigurat si finantarea, Personal cred ca la 40 de ani de la achizitionarea tehnologiei Candu aceasta este depasita. In anii 90 daca ar fi existat bani si dorinta reactoarele 3 si 4 ar fi costat maxim 2 mld dolari