MINISTERUL TRANSPORTURILOR, INFRASTRUCTURII ŞI COMUNICAŢIILOR: Autorizarea proiectelor 5G, condiţionată de avizul pozitiv al CSAT

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării va avea ultimul cuvânt în privinţa autorizării proiectelor, se arată într-o iniţiativă legislativă ce aparţine Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi care practic vizează de facto compania chineză Huawei de la operaţiunile de realizare a echipamentelor.

Proiectul de lege privind realizarea reţelei 5G în România a fost pus în dezbatere publică pe site-ul ministerului de resort şi, pentru a putea participa la construirea reţelelor de telecomunicaţii 5G, companiile trebuie să îndeplinească simultan mai multe condiţii:

- să nu se afle sub controlul unui guvern străin sau în lipsa unui sistem juridic independent;

- să aibă o structură transparentă a acţionariatului;

- să nu aibă un istoric de conduită corporativă neetică;

- să se supună unui sistem juridic care impune practici corporative transparente.

Proiectul de lege mai prevede că autorizarea va fi acordată prin decizie a Prim-Ministrului, după avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (CSAT). Solicitarea pentru obţinerea autorizării este respinsă prin decizie a Prim-Ministrului, în situaţia în care avizul CSAT este negativ.

CSAT este o instituţie condusă de preşedintele României, din care fac parte mai mulţi miniştri şi şefi de servicii secrete. Deciziile în CSAT se iau cu unanimitate.

În legătură cu dezvoltarea noii tehnologii, preşedintele Klaus Iohannis a spus în repetate rânduri că îşi doreşte ca România să realizeze reţeaua 5G cu parteneri din statele membre NATO.

Mai mult, proiectul prevede ca şi tehnologiile, echipamentele şi programele software utilizate în reţelele de comunicaţii electronice la data intrării în vigoare a legii şi care contribuie la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, ale căror producători nu deţin autorizare potrivit prevederilor prezentei legi, pot fi utilizate pentru o perioadă de maxim 5 ani. După 5 ani, acestea trebuie înlocuite.

În plus, proiectul de lege propune un regim derogatoriu de la art. 7, respectiv art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Iniţiativa legislativă stabileşte că o eventuală cale de atac împotriva deciziilor adoptate potrivit legii poate fi exercitată fără parcurgerea procedurii prealabile stabilite prin Legea nr. 554/2004, pentru a reduce timpul necesar pentru parcurgerea procedurii.

Totodată, proiectul propune ca eventualele litigii să fie analizate în primă instanţă de Curtea de Apel Bucureşti. Mai mult, prin proiect se propune ca deciziile adoptate potrivit legii să fie exceptate de la posibilitatea suspendării actului administrativ.

Amintim că în 20 august 2019, a fost semnat un memorandum între SUA şi România cu privire la implementarea tehnologiei 5G.

Conform documentului respectiv, guvernele celor două ţări susţin nevoia respectării unor criterii de evaluare a furnizorilor de tehnologie 5G pentru a proteja reţelele în faţa accesului neautorizat sau posibile interferenţe.

Astfel, evaluarea riguroasă a furnizorilor ar trebui să includă următoarele elemente, potrivit documentului:

1. Dacă furnizorul este, în lipsa unei analize judiciare, sub controlul Guvernului unui alt stat;

2. Dacă furnizorul are o structură a acţionariatului transparentă;

3. Dacă furnizorul are o istorie de comportament corporatist etic şi este supus unui regim juridic care impune practici corporatiste transparente.

• Dispute chino-americane în domeniul 5G

Proiectul legislativ iniţiat de ministerul de resort include condiţiile din memorandumul semnat cu SUA care a iscat recent un dialog aprins între Adrian Zuckerman, ambasadorul american în ţara noastră şi Ambasada Chinei la Bucureşti.

Adrian Zuckerman a spus, cu prilejul unui eveniment desfăşurat recent la Eforie: "Lumea liberă are nevoie de tehnologie 5G sigură - nu de tehnologie care este coruptă de companiile necinstite din China comunistă. Tehnologia 5G sigură de la companii de renume, altele decât Huawei, este singura cale de urmat. Suntem parteneri în combaterea actorilor răi din lumea cibernetică şi în protejarea infrastructurii critice".

Afirmaţiile lui Zuckerman au fost criticate de oficialii Ambasadei Chinei la Bucureşti prin intermediul unui comunicat de presă în care au arătat: "Recent, unii politicieni americani au exercitat presiuni în mod repetat asupra altor ţări pentru a exclude Huawei, iar un oficial al Ambasadei SUA în România a făcut, de asemenea, la data de 1 august, observaţii iresponsabile cu privire la Huawei 5G. Aceste acuzaţii împotriva companiilor chineze sunt doar calomnii şi nu au nicio bază faptică. SUA acuză Huawei de tehnologia 5G nesigură, dar să aruncăm o privire la fapte. În ultimii 30 de ani, Huawei a dezvoltat peste 1500 de reţele în mai mult de 170 de ţări şi regiuni, având 228 de companii din Fortune 500 ca clienţi şi servind peste 3 miliarde de oameni din întreaga lume".

În legătură cu declaraţia ambasadorului american a emis un comunicat de presă şi Huawei România, document în care se precizează: "Considerăm că a face eforturi pentru a afecta corectitudinea mediului de afaceri din România prin forţă şi ameninţări nu este o modalitate diplomatică de a câştiga aliaţi. Tratamentul incorect faţă de companiile private, în baza ţării de origine, este discriminatoriu şi nedrept. Afirmaţiile nefondate făcute cu privire la prezenţa Huawei România şi realizările companiei reprezintă un afront împotriva celor peste 2200 de angajaţi de la nivel local, împotriva onestităţii şi a angajamentului lor de a pune în aplicare cele mai bune practici europene. Potenţialul 5G pentru redresarea economiei este cunoscut de autorităţi şi industrie, iar eforturile domnului Zuckerman pentru a împiedica România să beneficieze de acest potenţial este discutabil, Huawei opunându-se acestor piedici în calea evoluţiei tehnologice pe care România o poate realiza".

Totodată, reprezentanţii Huawei susţin că ţara noastră poate obţine redresarea economică prin acoperirea cu tehnologie 5G şi arată că, în conformitate cu strategia naţională în domeniu, contribuţia estimată a economiei digitale la PIB va ajunge, până în anul 2026, la 9 miliarde de dolari, deoarece tehnologia 5G va crea 252.000 de noi locuri de muncă de calitate pentru societate.