MINISTRUL CULTURII, NEINTERESAT DE PROTEJAREA PATRIMONIULUI NAŢIONAL Breaz, pasionat de infrastructură, nu de Roşia Montană

Roşia Montană a devenit una dintre preocupările miniştrilor din guvernul Dăncilă. Nu regiunea în sine, ci aurul de acolo şi investiţiile care s-ar putea face în dezvoltarea mineritului.

După declaraţiile de luna trecută ale ministrului Economiei, Niculae Bădălău, care susţinea că va redeschide mineritul, deoarece ţara noastră are destul aur ca să ne facem ghiuluri, inele şi să vindem, a venit rândul ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale, Daniel Breaz să susţină că mai importante sunt investiţiile, inclusiv la Roşia Montană, decât protejarea patrimoniului naţional.

Breaz a declarat pentru alba24.ro: "Dacă Roşia Montană ajungea să fie sit UNESCO, practic era un proces de câteva miliarde de dolari, pierdut din start de către România. O chestiune, spun eu, aberantă să te duci să propui, fără cap. (...) A propune, aberant, ca o anumită zonă să intre în patrimoniul UNESCO, te constrânge să nu faci anumite investiţii. Sunt de acord să protejăm patrimoniul, dar trebuie să ne gândim chiar şi la dezvoltarea durabilă, nu să trăim doar din amintiri şi reconstrucţii, din zone istorice. Da, să le protejăm dar să le protejăm cu cap".

Ministrul Culturii a susţinut că nu se poate bloca dezvoltarea infrastructurii şi a economei naţionale din cauza imobilelor aflate în patrimoniul naţional. Domnia sa a precizat: "Dacă reuşea trăznaia respectivă (n.r.- introducerea zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial), haideţi să facem România patrimoniu UNESCO, să fie toată situri arheologice, să blocăm ţara, să nu mai construim nimic, să nu mai dezvoltăm infrastructura. Aşa este în mintea unora. Nu se poate aşa ceva".

Daniel Breaz a mai spus că ţara noastră risca să piardă procesul cu compania canadiană Gabriel Resources dacă localitatea Roşia Montană ar fi fost inclusă în patrimoniul UNESCO, ceea ce ar fi dus la plata unor daune în valoare de 4,4 miliarde de dolari către societatea respectivă.

Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017 la UNESCO dosarul "Peisajul cultural minier Roşia Montană", pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial.

Guvernul Dăncilă a stopat în iunie 2018 procedura de includere a localităţii Roşia Montană în patrimoniul UNESCO. Cererea de stopare a dosarului a fost făcută de Ministerul Culturii şi transmisă ambasadorului României la UNESCO prin intermediul Ministerului de Externe. Decizia stopării dosarului a fost luată de Guvern fără nici un anunţ public, fără nicio dezbatere.

La vremea aceea, istoricul Adrian Cioroianu, ambasadorul ţării noastre la UNESCO, a susţinut că ultimelor patru guverne - Cioloş, Grindeanu, Tudose şi Dăncilă - le-a lipsit voinţa politică pentru a tranşa problema privind dosarul Roşia Montană.

Adrian Cioroianu a spus: "Guvernele au fost pro, în mare parte. Inclusiv în PSD am întâlnit oameni pro-Roşia Montană. Am lucrat bine cu oameni din Ministerul Culturii şi cu aceşti oameni de la Institutul Naţional al Patrimoniului, dar în toate guvernele au fost oameni care s-au opus. În toate cele patru guverne, ministerele Finanţelor, Justiţiei şi Economiei au spus «Domnule, ne asumăm un risc»".

Ambasadorul ţării noastre la UNESCO precizează că în zona minelor romane nu se va mai putea face vreodată exploatere minieră, deoarece recomandările şi evaluarea făcute de ICOMOS sunt foarte clare. Cioroianu a declarat: "Cine ar încerca o exploatare acolo îşi asumă nişte riscuri foarte mari. În raport se spune: Sunt lucruri unice în lume!".

Comitetul internaţional al monumentelor şi siturilor (ICOMOS) a făcut recomandarea de înscriere a Roşia Montană, recunoscând "valoarea excepţională a sitului şi a identificat pericolul distrugerii valorilor ce trebuie protejate".

Evaluarea este valabilă trei ani, până în 2021 şi, dacă procesul cu Gabriel Resources se va încheia până atunci, zona Roşia Montană va putea fi inclusă în Patrimoniul Mondial, pe baza raportului ICOMOS.

România este în plin proces de arbitraj cu Gabriel Resources, acţionarul majoritar Roşia Montană Gold Corporation, care cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru blocarea proiectului aurifer.