English
Procedura de selecţie demarată de Ministerul Justiţiei pentru nominalizarea viitorului procuror general s-a încheiat fără nicio propunere din partea lui Tudorel Toader. Ministrul de resort, în urma audierilor desfăşurate ieri, i-a respins pe toţi cei patru candidaţi - Augustin Lazăr, Marian Drilea, Daniel Horodniceanu şi Gabriela Scutea, Procedura va fi reluată şi ar trebui să se încheie până la 29 aprilie, dată la care expiră mandatul actualului procuror general Augustin Lazăr. În cazul în care până atunci nu vom avea un nou procuror general, este posibil ca preşedintele Klaus Iohannis să îi prelungească mandatul lui Lazăr sau să numească un interimar până când va fi desemnat un alt şef al Ministerului Public.
Procedura audierilor a fost una tensionată pentru doi dintre cei patru candidaţi. Procurorul general Augustin Lazăr a avut un schimb de replici cu ministrul justiţiei, Tudorel Toader, cu privire la trecutul lor profesional, la protocoalele secrete, la Secţia de Inves-tigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) şi la protestele magistraţilor împotriva modificării legilor justiţiei.
După prezentarea proiectului său managerial, Lazăr a fost chestionat de ministrul de resort cu privire la mai multe aspecte controversate din ultima vreme.
Primul aspect care l-a deranjat pe Tudorel Toader a fost faptul că prezentarea lui Lazăr a fost axată pe elemente din bilanţul prezentat în urmă cu o lună de şeful Ministerului Public. Ministrul de resort a dorit să afle care sunt nerealizările actualului procuror general.
Augustin Lazăr a menţionat: "Cât am am avut funcţii de conducere, partea plină a paharului a fost mai mare decât partea goală. Partea goală se referă la câteva chestiuni pe care le-am pus la capitolul vulnerabilităţi, care nu pot fi anulate cu desăvârşire. Achitări au fost, vor fi, dar ele trebuie diminuate şi văzut care sunt oamenii care sunt mai slabi din punct de vedere al eficienţei".
Răspunsul lui Lazăr l-a deranjat vizibil pe Tudorel Toader care a mutat discuţia la scandalul protocoalelor încheiate de Parchetul General cu Serviciul Român de Informaţii.
Ministrul justiţiei a spus: "Pe 20 martie 2018 mi-aţi trimis un protocol din 2009, fără ultimele două pagini. Au existat mai multe protocoale, inclusiv cel din 8 decembrie 2016. Cu toate aces-tea aţi spus că este imposibil ca procurorii să fi lucrat alături de cei din SRI. Cum e posibil ca un procuror general să spună lucruri contrare realităţii?".
• Lazăr: "Protocolul din 2016 este valabil şi acum"
Augustin Lazăr a specificat că discuţia la care se referă Tudorel Toader era despre echipe complete sau mixte între cele două instituţii, echipe care nu au fost alcătuite niciodată. Ministrul de resort a precizat că discuţia se referea strict la existenţa altor protocoale, iar Lazăr şi-a menţinut declaraţia referitoare la faptul că s-a discutat despre existenţa sau nu a unor echipe mixte.
Enervat, ministrul justiţiei a întrebat: "Ce părere aveţi despre decizia CCR care a desfiinţat aceste protocoale?"
Augustin Lazăr a răspuns: "Decizia CCR spune că protocolul din 8 decembrie 2016 respectă exigenţele constituţionale, dar sunt trei termeni care pot permite anumite excese. În schimb, protocolul este valabil şi acum".
Disputa verbală a curs în continuare:
"Tudorel Toader: L-aţi semnat citind doar ultima frază. L-aţi citit?
Augustin Lazăr: Acest protocol nu încalcă legea. L-am analizat şi l-am reformulat, nu doar l-am citit.
Tudorel Toader: Nu aţi adăugat pasajele neconstituţionale?
Augustin Lazăr: Nu. Au fost erori de interpretare. La asta s-a gândit şi CCR cu privire la acele pasaje".
Pentru că a văzut că nu are câştig de cauză în acest subiect, ministrul de resort a schimbat tema şi s-a referit la dezvăluirile din ultima vreme, referitoare la activitatea procurorului Augustin Lazăr în comisia de eliberare condiţionată de la penitenciarul Aiud.
"Tudorel Toader: Am văzut poziţia dumneavoastră în legătură cu incidentele din carieră. Ce aveţi de spus?
Augustin Lazăr: Atât eu cât şi dumneavoastră,, am exercitat funcţia de procuror şi înainte de 1989. Eram tineri şi respectam cadrul legal din vremea aceea, care suportă analiză din punct de vedere al standardului etic. De aceea, acum când avem standarde europene de etică, am exprimat scuze publice.
(...)
Tudorel Toader: Eu nu am făcut parte din nicio comisie de eliberare condiţionată".
• Procurorul general, nemulţumit de neregulile din activitatea SIIJ
În acest moment, Mariana Moţ, secretar de stat în Ministerul Justiţiei a mutat discuţia către alte subiecte fierbinţi: poziţia procurorului general faţă de protestele magistraţilor împotriva modificărilor aplicate legilor justiţiei şi legislaţiei penale şi soarta Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie(SIIJ).
Referitor la proteste, şeful Ministerului Public a menţionat că există nişte reguli după care oamenii au dreptul să se exprime. În opinia sa, însă ar fi fost mai bine ca magistraţii să discute cu şeful Ministerului Public, cu ministrul justiţiei şi să clarifice aspectele cu privire la modificarea legislaţiei din domeniu. Augustin Lazăr a arătat: "Magistraţii au obligaţia să se exprime cu privire la legile justiţiei. Eu nu m-aş supăra pe ei că se exprimă cu privire la aceste proiecte. Aş discuta problemele cu ei şi aş încerca să le rezolv prin dialog".
În legătură cu acuzaţiile care i se aduc cu privire la faptul că respinge înfiinţarea SIIJ şi activitatea desfăşurată de procurorii din cadrul aces-tei secţii speciale, şeful Ministerului Public a precizat că a avut rezerve la început, dar, după ce legislaţia privind SIIJ a intrat în vigoare, a făcut toate demersurile necesare pentru ca secţia res-pectivă să funcţioneze şi să îşi desfăşoare activitatea în bune condiţii.
Augustin Lazăr a adăugat: "Pe parcursul activităţii SIIJ, s-au ivit mai multe semne de întrebare, în legătură cu care am sesizat Secţia de Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Am făcut acest lucru deoarece am constatat lucruri ilegale: înregistrarea unei plângeri anonime şi dorinţa de a conexa un anumit dosar la această plângere, dosar instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie(n.r. - este vorba despre dosarul Tel Drum, în care unul dintre inculpaţi este Liviu Dragnea, şeful PSD)".
Faţă de afirmaţiile procurorului general, ministrul Tudorel Toader a constatat că acesta a avut şi îşi menţine rezervele faţă de SIIJ.
Augustin Lazăr a reiterat că, deşi a avut rezerve, după ce legea a intrat în vigoare le-a pus celor de la SIIJ la dis-poziţie toate resursele pentru a func-ţiona şi a-şi desfăşura activitatea.
• 20.000 de euro, valoarea deplasărilor în străinătate a procurorului general
Următoarea temă de dispută dintre cei doi a fost legată de deplasările în străinătate a procurorului general.
Tudorel Toader a spus: "Mi-aţi prezentat în raportul dumneavoastră semnele recunoaşterii internaţionale: că aţi fost invitat, că aţi fost invitat... Întrebarea este aşa: Dacă aveţi o evidenţă a tuturor deplasărilor (...), cineva îmi spune - şi voi verifica oficial - faptul că toate aceste deplasări pe perioada mandatului dumneavoastră au costat Ministerul Public o frumoasă sumă de 500.000 de euro. Este adevărat?".
Augustin Lazăr a răspuns: "Eu cred că este o exagerare şi ştiu că noi am comunicat la un post de televiziune care sunt deplasările. Procurorul general, după cum prevede legea, reprezintă Ministerul Public. Procurorul general, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, se deplasează acolo unde instituţia este invitată şi prezintă, face expuneri pe temele pe care a fost solicitat, face schimb de experienţe. (...) Este invitat nu pentru beneficiul lui personal, ci este o onoare a Ministerului Public.(...) Dacă cei care au denunţat această chestiune îmi arată o singură deplasare în care procurorul general nu a făcut o expunere acolo unde a fost, arătând experienţa României şi capacitatea României de a gestiona, inclusiv în contextul preşedinţiei (n.r. - Consiliului UE), atunci vă dau dreptate".
Redăm în continuare dialogul dintre cei doi oficiali:
"Tudorel Toader: Nu se contestă asta. Dar raportat simplu, la cuantumul cheltuielilor...
Augustin Lazăr: Voi verifica dacă suma respectivă este adevărată, pentru că ea a fost înaintă de un post de televiziune ce desfăşoară o anticampanie la adresa mea.
Tudorel Toader: Opriţi-vă pentru că tocmai v-am spus că le voi solicita eu oficial! Prin urmare, vă mulţumim şi vă dorim succes în ceea ce veţi face în continuare.
Augustin Lazăr: Sper ca această procedură să fie aşa cum aţi anunţat, imparţială, transparentă şi să fie legală, în final.
Tudorel Toader: Sigur că da! Dacă nu, veţi contesta, aşa cum aţi mai făcut!
Augustin Lazăr: Există nişte standarde care prevăd cum se desfăşoară aceste proceduri, sunt standarde cunos-cute, europene".
La finalul interviului, Lazăr le-a spus jurnaliştilor că toate datele privind deplasările sale sunt publice, ministrul Justiţiei neavând ce să mai verifice. Parchetul General a informat, ieri, că deplasările externe ale procurorului general Augustin Lazăr, în cei trei ani de mandat, au costat aproximativ 20.000 euro.
• Gabriela Scutea, criticată pentru protocolul din 2009 şi pentru protestul de la Bruxelles
Procurorul general nu a fost singurul care a intrat în dispută cu ministrul Tudorel Toader şi secretarul de stat Mariana Moţ. De acelaşi tratament a avut parte şi procurorul Gabriela Scutea, care a fost timp de şase ani adjunct al şefului Ministerului Public şi o lună de zile, în 2013, procuror general interimar. Ea a candidat şi pentru şefia DNA, dar ministrul de resort a ales-o pe Adina Florea, nominalizare refuzată de CSM şi de preşedintele Klaus Iohannis.
Scutea este magistratul care a întocmit protocolul secret dintre Parchetul General şi SRI din anul 2009, iar acest lucru nu a trecut neobservat de ministrul Tudorel Toader. Acesta a întrebat-o, dacă îşi menţine declaraţia cu privire la legalitatea protocolului din 2009, deşi CCR a desfiinţat acest act, considerându-l neconstituţional în întregime.
Gabriela Scutea a răspuns: "Sunt sigură şi îmi asum faptul că protocolul din 2009, pe care l-am întocmit, a fost necesar, pentri că punea într-un singur cadru mai multe rpotocoale de colaborare cu mai multe instituţii. Îmi asum concluziile CCR, iar în privinţa conduitei mele sunt sigură că inserarea sintagmei «în condiţiile legii», spunea destul de clar cum trebuie făcute lucrurile".
Mariana Moţ, secretar de stat în Ministerul Justiţiei a plusat şi a spus că Scutea a lucrat în minister la elaborarea OUG 6/2016, care a stat la baza altui protocol - cel din 8 decembrie 2016 - şi că nu a consultat sistemul judiciar. Gabriela Scutea a replicat că a avut discuţii cu Parchetul General, cu conducerile DIICOT şi DNA şi cu CSM.
Nemulţumită de răspunsul candidatei pentru şefia Ministerului Public, secretarul de stat Mariana Moţ a amintit că Scutea s-a numărat printe magistraţii români care au protestat recent la Bruxelles şi care s-au întâlnit cu prim-vicepreşdintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Gabriela Scutea a precizat: "Există acest drept de a exprima o opinie. Protestul a fost unul tăcut şi este o formă de exprimare. Obligaţia de rezervă a magistraţilor nu înseamnă că, în situaţii deosebite, să nu îşi exprime punctul de vedere. În 18 februarie 2019, când am stat la această masă, la discuţii, cu secretarul de stat Costea, nu ştiam nimic despre OUG 7, care a fost aprobată a doua zi de Guvern. Acest lucru adaugă o virguilă obligaţiei de rezervă. Prezenţa mea la protestul de la Bruxelles a fost necesară".
Vizibil iritat, Tudorel Toader a încheiat audierea, nu înainte de a-i spune procurorului Gabriela Scutea că CSM este avizatorul consultativ al legilor, iar neînţelegerile de interpretare sunt soluţionate de plenul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei şi de Curtea Constituţională. Toader a precizat că magis-traţii sunt consultaţi în limitele legii, dar nu este normal să fie întrebaţi de către Guvern cu privire la emiterea unei anumite ordonanţe de urgenţă, deoarece ei nu au competenţă în aceas-tă materie.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
