Rolul inspectorilor din Gărzile Forestiere nu este să numere cioatele provenite din tăieri ilegale, această activitate putând fi efectuată şi de către alţi specialişti din cadrul ocoalelor silvice de stat, de regim (private) sau al direcţiilor silvice, afirmă Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), pe site-ul său, într-un drept la replică la informaţiile publicate, recent, de portalul RISE Project, conform cărora ministerul de resort ar fi transmis celor nouă Gărzi Forestiere din subordine o "circulară" prin care "le ordonă" acestora să nu mai evalueze prejudiciile rezultate din tăierile ilegale de păduri.
"(...) Până acum, cele nouă Gărzi Forestiere acţionau individual, dând interpretări uneori diferite prevederilor legale şi fără să existe o coerenţă la nivel naţional. În urma analizei activităţii acestor instituţii, s-a constatat că una dintre cauzele majore ale lipsei de eficacitate este timpul pe care personalul gărzilor forestiere l-a dedicat pentru activitatea de evaluare a prejudiciilor, în situaţiile în care aceste prejudicii au făcut obiectul unor dosare aflate în cercetare/urmărire penală. Cu alte cuvinte, dacă cineva reclama la Poliţie sau la Parchet o presupusă tăiere ilegală de arbori, organele de anchetă erau nevoite să cheme specialişti silvici pentru a evalua pagubele, întrucât doar specialiştii silvici au competenţă legală de a evalua pagube sau prejudicii produse prin tăieri ilegale. Ca urmare, se apela la inspectorii Gărzii Forestiere, care măsurau cu centimetrul, numărau şi marcau fiecare cioată. Această activitate consuma între 60% şi 70% din timpul de lucru al inspectorilor silvici, la nivel naţional", precizează Ministerul Mediului.
Conform sursei citate, la ora actuală numărul inspectorilor silvici din Gărzile Forestiere este extrem de redus, fiind vorba despre 350 de funcţionari publici, care trebuie să realizeze controlul, în calitate de autoritate de stat, pe 6,55 milioane hectare de fond forestier, ceea ce înseamnă o suprafaţă de 18.700 hectare/persoană.
Ministerul Mediului susţine că "rolul inspectorilor Gărzii Forestiere nu este să numere cioate", ci trebuie să "constituie într-un corp de elită, care să impună respectarea legii de către toţi administratorii de pădure şi toţi operatorii economici din sectorul silvic".
"Sigur, inspectorii pot derula în continuare activităţi de evaluare a pagubelor, deoarece nici legea, nici procedura («circulara») nu le interzice acest lucru. În schimb, această procedură instituie o modalitate de eficientizare a actului de control în scopul prevenirii şi combaterii tuturor faptelor ilegale care pot afecta integritatea pădurilor. Munca de rutină care constă în măsurarea cioatelor provenite din tăieri ilegale poate fi făcută şi de alţi specialişti silvici, personalul de control de la Gărzi nu trebuie să aibă această activitate pe lista de activităţi prioritare. Blocarea personalului de control al Gărzilor Forestiere într-o activitate de rutină, determină diminuarea timpului pe care acest personal ar trebui să-l aloce activităţii specifice de control. Numărul personalului silvic din cadrul ocoalelor silvice de stat, de regim (private) sau al direcţiilor silvice, care au dreptul de a evalua pagube/prejudicii, este de circa 8.000 la nivel naţional şi se poate apela la fel de bine la această resursă de personal, pentru activităţi de măsurare şi numărare a cioatelor", se menţionează în punctul de vedere al ministerului de resort.
În viziunea Ministerului Mediului, procedura degrevează inspectorii de activităţile de rutină, pentru ca aceştia să se poată concentra asupra combaterii tăierilor ilegale şi al altor fapte în afara legii care sunt săvârşite în păduri.
"Procedura permite, în continuare, inspectorilor silvici, să deruleze activităţi de evaluare a pagubelor, însă spune foarte clar că nu acesta este obiectivul pentru care au fost constituite Gărzile Forestiere şi stabileşte că această activitate poate fi derulată de oricare dintre cei 8.000 de specialişti silvici din toată ţara. Nu negăm că vor exista, în continuare, angajaţi ai Gărzilor Forestiere care, pentru un salariu de 7.000 de lei pe lună, vor prefera să măsoare şi să numere cioate, în loc să deruleze activităţi de control, însă această atitudine nu este acceptabilă", conform sursei citate.