MUGUR ISĂRESCU, BNR: "Adoptarea euro - o problemă de «când», nu de «dacă»"

România nu beneficiază de o clauză de derogare, ceea ce înseamnă că adoptarea monedei europene este o problemă de "când", nu de "dacă" vom trece la moneda unică, a afirmat, ieri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe cu tema "Convergenţa către extinderea zonei euro".

Domnia sa a declarat: "Angajamentul nostru de a ne alătura zonei euro este incontestabil, dar modul în care procesul complex, prin care sunt asigurate precondiţiile de convergenţă economică, este derulat rămâne în mare parte la latitudinea autorităţilor din ţările candidat. În acest context, abordarea a variat atât de-a lungul timpului, cât şi în rândul statelor. O abordare mai prudentă nu indică o inabilitate sau dificultate în îndeplinirea criteriilor nominale de convergenţă, ci mai degrabă arată, în special după debutul crizei globale, când unele dintre beneficiile adoptării s-au estompat, de ce costurile asociate au devenit din ce în ce mai vizibile. De aceea observăm o revizuire substanţială şi abordări mai cuprinzătoare referitor la procesul de aderare la euro, în general".

În cazul trecerii la euro a României, guvernatorul Isărescu a subliniat că ţara noastră nu este sceptică în această privinţă, ci doar încearcă să fie realistă pentru a asigura o sincronizare adecvată a acelui moment şi o aderare cu succes la zona euro.

Mugur Isărescu a afirmat: "Nu putem sări cu vederea faptul că ţările din fostul spaţiu sovietic care au adoptat euro, ţările baltice precum Letonia, Lituania, Estonia sau Slovacia şi Slovenia, sunt state relativ mici, cu un nivel diferit al convergenţei reale şi cu probleme structurale mai mici. Sunt ţări diferite de cele care se află acum în procesul adoptării monedei euro, eu însumi sunt printre cei care subliniază nevoia de convergenţă sustenabilă, fiind conştient că pentru a profita de pe urma aderării la zona euro, câteva precondiţii esenţiale trebuiesc îndeplinite".

Potrivit guvernatorului BNR, convergenţa structurală şi convergenţa instituţională sunt esenţiale pentru sustenabilitatea procesului de adoptare la euro.

De asemenea, obţinerea unui grad de convergenţă cu zona euro, în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor, înainte de trecerea la euro este esenţială, deoarece, în opinia domnului Isărescu, un decalaj al convergenţei referitor la venitul pe cap de locuitor ar putea complica administrarea ciclurilor economice, în absenţa politicilor monetare. Totodată, conform domnului Isărescu, ţara noastră a realizat paşi importanţi în ce priveşte convergenţa economică.

Acesta a declarat: "Realizarea unui proces de convergenţă neproblematic necesită o combinaţie de politici macroeconomice prudente, fie de natură monetară sau fiscală. În acest context, grijile bancherilor centrali, în ceea ce priveşte atingerea şi menţinerea ţintelor de inflaţie, nu sunt întotdeauna consistente cu dezideratul unei creşteri economice rapide pe termen scurt. (...) De exemplu, politicienii se uită mai des la obiective pe termen scurt, iar obsesia bancherilor centrali cu stabilitatea preţurilor poate fi văzută drept un refuz al progresului.

(...) Politicile ciclice şi reformele structurale nu sunt în dezacord, ci într-o relaţie de complementaritate. În general, reformele structurale sunt esenţiale pentru întărirea convergenţei, flexibilizarea economiei şi asigurarea unei creşteri durabile".

Fâcând referire la una dintre zonele care ar putea beneficia de pe urma unor astfel de reforme structurale, anume piaţa muncii, Mugur Isărescu a precizat: "Având în vedere statutul nostru de economie care vine din urmă, într-o Uniune Europeană care are la bază libertatea de circulaţie a capitalurilor şi a forţei muncii, suntem constrânşi să ajungem, mai devreme sau mai târziu, într-o dilemă. Sunt două opţiuni în ceea ce priveşte nivelul salariilor: pe de o parte, acestea ar trebui guvernate de productivitate, pentru a nu duce la eroziunea poziţiei competitive".

De partea cealaltă a dezbaterii, conform guvernatorului Isărescu, sunt şi oameni care privesc raţional, care spun că salariile nu pot fi ţinute la un nivel redus, pentru că, astfel, s-ar contribui la drenarea forţei de muncă.

Domnia sa a completat: "Ne confruntăm, actualmente, cu o problemă a migraţiei, cum peste 3 milioane de români, un procent semnificativ din totalul populaţiei apte de muncă, au plecat din ţară pentru a se stabili în alte state membre. Pentru a mitiga această problemă, salariile ar trebui să crească, iar unicul mod de a face acest lucru fără a tulbura competitivitatea este creşterea productivităţii".

Vorbind despre infrastructură, Mugur Isărescu a subliniat că aceasta este esenţială pentru a conecta diferite regiuni, regiuni din care şi ţara noastră face parte: "Pentru a avea o economie solidă este important să menţinem o perspectivă în care să implementăm reforme politice coerente. România are nevoie de o convergenţă economică stabilă. Este singura cale prin care putem ajunge la destinaţie".

Guvernatorul a mai spus, citându-l pe Otmar Issing, economistul-şef al Băncii Centrale Europene (ECB), pensionat în 2006, că proiectul european este încă neterminat, uniunea având la bază un singur stâlp, anume uniunea monetară, iar pentru a fi stabilă sunt necesari cel puţin alţi doi stâlpi: politici fiscale şi politici economice valabile la nivelul tuturor membrilor comunitari.

Banca Naţională a României (BNR), în colaborare cu European League for Economic Cooperation - România (ELEC România), a organizat, ieri, conferinţa "The Danube Triangle", cu tema "Convergence towards euro enlargement".