"NAŞUL CĂSĂTORIEI DIN INTERES ÎNTRE PRODUCĂTORI ŞI COMERCIANŢI" Agricover, intermediar între legumicultori şi retaileri

Reţele comerciale din ţara noastră oferă, începând din această lună, legume româneşti produse de peste 200 de fermieri din regiunea de sud, relaţie susţinută de Grupul Agricover care va asigura platforma operaţională a programului, oferind suportul logistic, tehnic, financiar şi de management al riscului. "Rolul Agricover constă în modernizarea infrastructurii logistice (nr- a spaţiilor de depozitare) deja existente, care aparţine fermierilor şi în asigurarea plăţii la livrare către producătorii, urmând ca ulterior, compania să încaseze sumele de la retaileri", ne-a explicat Robert Arsene, directorul general al grupului. Potrivit domniei sale, contractele cu fermierii pot fi considerate unele de tip "spot", sectorul legumicol nefiind încă pregătit pentru contracte de tip "forward" (nr.- contracte înainte culegerea producţiei). Directorul general al Agricover a mai adăugat: "Împreună cu liderii zonali ai fermierilor am estimat un volum aproximativ de 10.000 tone livrate în acest an, din peste 35 sortimente de legume şi zarzavaturi cultivate pe circa 8000 de hectare. Sincronizarea între angajamentele faţă de supermarket şi capacitatea de producţie a fermierilor este elementul cel mai sensibil, uneori critic, al acestui mecanism. Noi punem la dispoziţie un sistem logistic foarte rapid, care asigură livrarea în maxim 24 ore de la culegere".

Domnia sa a punctat că aproximativ 95-98% din preţul oferit de comercianţi pentru legume va reveni producătorilor, celelalte procente urmând să acopere serviciile Agricover şi cele de ambalare. "Estimăm că, în 2014, acest proiect va contribui cu circa 10-12 milioane de euro la cifra de afaceri a Agricover, procent destul de nesemnificativ având în vedere că rulajul grupului a fost anul trecut de peste 250 de milioane de euro. De profit nu poate fi vorba în primul an", a mai precizat Robert Arsene.

Astfel, pentru prima dată, un grup de fermieri reuşeşte să se coaguleze în jurul unei iniţiative şi să dezvolte un program menit să asigure livrarea legumelor româneşti în hipermarketuri. Programul lansat sub denumirea "Dor de gust" este o iniţiativă a Asociaţiei Cultivatorilor de Legume, cu sprijinul Organizaţiei Interprofesionale Prodcom Legume-Fructe şi a Centrului de Comunicare al Fermierilor din România. Deocamdată, produsele din şapte bazine legumicole se vor regăsi pe rafturile Kaufland, Auchan, Cora şi Selgros, dar alte încă trei reţele comerciale se află în negocieri cu producătorii.

Demarat în decembrie 2013, programul a fost până acum în faza de testare şi calibrare pentru a asigura o livrare continuă la o calitate constantă. Programul îi include în prezent pe cei mai importanţi fermieri din Vidra, Izbiceni, Dracea, Nuci, Lunguleţu, Gheorghe Doja, Măriuţa.

Gheorghe Vlad, legumicultor din Vidra şi iniţiatorul acestui proiect, a declarat: "În acest moment, legumicultura poate fi o activitate profitabilă pentru un fermier mic şi mijlociu, cu condiţia să fie serios şi corect. Noi nu facem depozitare, camioanele dimineaţa trec pe la fiecare producător din program, iau marfa şi plătesc banii pe loc pentru legumele încărcate. Preţurile de achiziţie se stabilesc săptămânal, se mai adaugă ambalarea şi consumul de carburant pentru transport şi asta e tot. De exemplu pentru castraveţi preţul de achiziţie acum este, cu aproximaţie, de 0,7 lei pe kilogram pentru castraveţi şi 3 lei pentru roşii".

Fiecare lădiţă de legume din supermarket poartă numele şi localitatea producătorului. Iniţiatorii proiectului îşi doresc ca produsele acestora să reprezinte un competitor serios în faţa importurilor. "Îi aşteptăm şi pe alţi legumicultori în acest program. Am avut discuţii şi cu cei de la Matca, deocamdata nu ne-am înţeles dar uşa noastră este deschisă. Este important să se ştie că tot acest program, pe lângă ajutorul pe care îl dăm producătorilor, este un efort continuu de a respecta condiţiile marilor magazine în ceea ce priveşte calitatea legumelor şi fructelor", a adăugat Gheorghe Vlad.

• Delia Nica: "Evaziunea fiscală pe lanţul legumicol este încă destul de mare, de 70%"

Dezvoltarea ulterioară a proiectului depinde de mai multe acţiuni care ţin de investiţii în solarii şi irigaţii, predictibilitatea şi ritmicitatea livrărilor către comercianţi, precum şi reducerea evaziunii fiscale în acest sector, care în prezent se ridică la circa 70%, ne-a spus Delia Nica, directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR). Potrivit domniei sale, ţara noastră ar trebui să urmeze modelul Poloniei, unde 90% din legumele şi fructele vândute în supermarketuri, reprezintă producţie internă. Mai mult, sunt şanse mari ca acest lucru să devină realitate dacă noua tendinţă din Uniunea Europeană (UE) va fi "importată" în ţara noastră , şi anume de a comercializa legume şi fructe neuniforme.

Delia Nica a detaliat: "Există un val în UE de a fi promovate legumele şi fructele care sunt neuniforme. Până acum, toată lumea nu vroia decât să fie calibrate, rotunde. Sper ca această idee să ajungă şi la noi pentru că în acest moment se doresc legumele calibrate,iar cumpărătorul întinde mâna către ce este frumos". Domnia sa a mai adăugat şi că retailerii au nevoie de cantităţi de marfă constante de la furnizorii autohtoni şi nu de cantităţi sporadice. "Pentru retaileri, totul se rezumă la profitabilitate, sistem de care ar putea profita atât aceştia, cât şi producătorii, dacă totul se va baza pe un sistem similar cu cel al căsătoriilor din interes care funcţionaeză atâta timp cât parterenii obţin ceea ce îşi doresc unul de la celălalt", a mai spus Delia Nica. Conform sursei citate, un indicator foarte important de performanţă pentru comercianţi îl reprezintă profitabilitatea pe metru pătrat iar fermierii ar trebui să fie conştienţi că în cazul produsele alimentare, banii nu se fac din adaosuri comerciale, ci din volum.

Conform iniţiatorilor, programul s-a conturat pe 3 coordonate. Prima a pornit din dorinţa de a rezolva o problemă majoră a fermierilor din legumicultura legată de comercializarea şi valorificarea producţiei în marile lanţuri de magazine. A doua - a venit ca un răspuns la dorinţa consumatorilor care solicită produse «de ţară», autohtone. Iar a treia - rezolvă şi problema marilor reţele de retail care îşi doreau să satisfacă această nevoie a consumatorilor români.