NATO întăreşte sprijinul militar acordat Ucrainei, Zelenski vrea mai mult

Reprezentanţii celor 32 de state membre ale NATO au aprobat ieri, un pachet substanţial de sprijin militar pentru Ucraina, pachet ce prevede printre altele trimiterea a 5 sisteme Patriot, un sistem SAMP-T, zeci de sisteme tactice de apărare aeriană, inclusiv NASAMS, HAWKs, IRIS T-SLM, IRIS T-SLS şi sisteme Gepard. Cu toate acestea, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că nu este suficient şi că aliaţii trebuie să livreze mai repede avioanele de luptă F1-6 promis anul trecut autorităţilor de la Kiev şi să nu aştepte până în toamnă când lucrurile se pot schimba din punct de vedere politic în cadrul Administraţiei Prezidenţiale americane. Numai că, dacă toamna trecută aliaţii promiteau aproximativ donarea a 70 de avioane F-16 către Ucraina, acum liderul de la Kiev consideră că respectivele aparate de luptă nu sunt de ajuns şi doreşte o flotă de 128 de F-16. Asta în condiţiile în care România are de patru ori mai puţin, iar piloţii ucraineni se află încă în perioada de training pentru a putea manevra respectivele aparate de luptă, stagiul de pregătire fiind scurtat deja la maximum şase luni de către statele member NATO care fac parte din programul de pregătire a piloţilor ucraineni pentru F-16.

Ignorând practic noul pachet de sprijin militar oferit de NATO, Volodimir Zelenski a declarat: "Problema legată de F-16 constă în cantitate şi termene, dar să fim sinceri, Rusia foloseşte zilnic 300 de avioane împotriva Ucrainei. Am avut o decizie privind 10-20 (n.red. - avioane F-16 care ar urma să fie trimise în Ucraina). Chiar dacă vor 50 (n.red. - numărul acestora a crescut la 70), nu va fi nimic, noi ne apărăm, dar avem nevoie de 128, aceasta este flota. Până nu vom avea 128 de avioane, nu vom putea concura cu Rusia în aer; va fi greu".

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat ieri că Danemarca şi Olanda au început transferul avioanelor F-16 către Ucraina şi că aparatele respective se vor afla în spaţiul aerian ucrainean, pregătite de luptă, încă din această vară.

În ciuda declaraţiilor lui Zelenski, în deschiderea întrunirii de ieri a summitului NATO ce are loc la Washington, Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei, a spus că pachetul de sprijin militar pentru Ucraina constă în cinci elemente.

Jens Stoltenberg a precizat: "Unul este un Comandament NATO pentru Ucraina pentru a oferi asistenţă şi instruire în materie de securitate. Apoi va fi parafat un angajament pe termen lung de a continua şi susţine sprijinul nostru pentru Ucraina şi vom face acorda sprijin militar imediat, inclusiv pentru apărarea aeriană. (...) În al patrulea rând, vom intensifica acţiunile necesare asigurării interoperabilităţii depline între forţele ucrainene şi forţele NATO şi, în final, vom avea un nou centru de antrenament şi aviaţie în Polonia. Toate aceste cinci elemente constituie o punte puternică pentru Ucraina către aderarea la Alianţă. În ceea ce priveşte descurajarea şi apărarea, ne vom asigura că avem forţele necesare pentru a îndeplini cerinţele noilor şi ambiţioaselor noastre planuri de apărare. Avem deja 500.000 de militari care pot fi desfăşuraţi pe Flancul Estic, dacă este nevoie, cea mai mare forţă militară din ultimele decenii. De asemenea, vom integra un nou sistem de apărare balistică în Polonia".

În ceea ce priveşte angajamentul anual de sprijin, ar fi vorba despre o alocare anuală de 40 miliarde euro din partea NATO pentru Ucraina, alocare de la care ar fi exceptată Ungaria, potrivit unor surse oficiale citate de Politico.eu.

Mai mult, Jens Stoltenberg a amintit şi despre Agenţia de Sprijin şi Achiziţii NATO care se ocupă de achiziţiile commune de armament şi echipamente militare pentru statele member ale Alianţei. Secretarul general al NATO menţionat că în 2023 agenţia respectivă a încheiat contracte în valoare de peste 11 miliarde dolari pentru muniţii şi capacităţi militare şi că recent a semnat contracte în valoare de aproape 700 milioane dolari pentru achiziţia comună de rachete Stinger.

Cert este că după summitul NATO, Ucraina va avea cinci noi sisteme Patriot - dintre care unul donat de România, în urma şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 20 iunie -, şi un sistem SAMP-T, care vor contribui la protejarea oraşelor, civililor şi soldaţilor ucraineni.

• Klaus Iohannis: "Dorinţa noastră este să primim un alt sistem Patriot la schimb într-un viitor relativ apropiat"

În ceea ce priveşte sistemul Patriot donat de ţara noastră Ucrainei, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, de la Washington: "Pretenţia noastră este ca atunci când donăm sisteme de mare capacitate gen Patriot să fim compensaţi rezonabil şi aceste lucruri se negociază cu partenerul american şi deja s-au obţinut primele progrese. În CSAT am discutat in extenso această chestiune şi am dat un mandat Ministerului Apărării Naţionale şi domnul ministru Angel Tîlvăr este aici şi negociază, iar dorinţa noastră este să primim un alt sistem Patriot la schimb într-un viitor relativ apropiat. Dar, pentru a compensa absenţa sistemului Patriot donat acum, cred că vom obţine şi alte sisteme de apărare mai repede, care vor asigura o supraveghere, o monitorizare mai bună a spaţiului aerian".

Preşedintele Klaus Iohannis a mai menţionat că în acest moment bazele americane şi NATO din ţara noastră sunt într-un proces amplu de întrire, de extindere, că numărul efectivelor aliate cantonate în România creşte constant, iar acest lucru are drept scop întărirea Flancului Estic al NATO şi al posturii de apărare şi descurajare în regiunea Mării Negre.

Domnia sa a mai spus că declaraţia finală a summitului care va fi publicată astăzi va conţine un pasaj în care aliaţii îşi exprimă solidaritatea statele membre NATO afectate de încălcarea spaţiului aerian de către Rusia şi care va menţiona adoptarea unor acţiuni aeriene de apărare pe Flancul Estic pentru a contracara căderea dronelor ruseşti pe teritoriul ţării noastre.

Mai mult, preşedintele Iohannis a mai spus că România se va alătura unui coridor de mobilitate militară cu Bulgaria şi Grecia, coridor iniţiat de ţara noastră şi că dorim să creăm şi să găzduim cu Bulgaria un comandament regional pentru forţele speciale care va fi pus la dispoziţia NATO.

• Noul premier britanic dă undă verde utilizării rachetelor britanice pe teritoriul Federaţiei Ruse

În ceea ce priveşte sprijinul acordat Ucrainei, în lunile următoare SUA şi alte state membre NATO vor furniza zeci de sisteme tactice de apărare aeriană, menite să extindă şi să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei. Mai mult, SUA ar urma să livreze Ucrainei mai rapid sute de interceptoare critice de apărare aeriană, pe baza unor acorduri cu statele membre NATO care ar fi urmat să beneficieze de aceste interceptoare în urma acordurilor de achiziţie încheiate cu guvernul american.

În afara acestor sisteme, noul prim-ministru al Marii Britanii, Keir Starmer, ar fi declarat, potrivit unor surse citate de Bloomberg, că Ucraina poate folosi rachetele britanice Storm Shadow pentru a lovi ţinte din Rusia. Starmer a spus că depinde doar de Ucraina modul în care foloseşte rachetele Storm Shadow furnizate de Regatul Unit. El a afirmat că rachetele ar trebui în mod evident "utilizate în conformitate cu dreptul internaţional umanitar", în scopuri defensive.

Cu toate acestea, noul premier britanic a precizat: "Cade însă în sarcina Ucrainei să decidă cum să desfăşoare rachetele Storm Shadow în aceste scopuri defensive".

Practic, declaraţia lui Keir Starmer reia poziţia predecesorului său Rishi Sunak, care, deşi nu a autorizat niciodată în mod explicit Ucraina să folosească rachete Storm Shadow pentru a lovi teritoriul Rusiei, a subliniat că este dreptul Kievului de a decide cu privire la utilizarea lor. Această poziţie a fost anterior etichetată drept "foarte periculoasă" de către Kremlin.

Faţă de declaraţiile noului premier britanic, Dmitri Peskov - purtătorul de cuvânt al Kremlinului - a afirmat ieri că Federaţia Rusă va oferi un răspuns pe măsură Marii Britanii, dacă rachetele Storm Shadow furnizate Ucrainei vor lovi ţinte situate pe teritoriul rus.