Indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au avut scăderi semnificative, în penultima lună a anului, în ton cu dinamica pieţelor internaţionale care au fost cuprinse, din nou, de temeri privind impunerea unor noi măsuri restrictive, în lupta cu pandemia Covid-19.
Indicele BET, al celor mai lichide nouăsprezece acţiuni de la bursa nostră, a coborât cu 3,25%, la 12.195,61 de puncte, în timp ce indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii în acţiuni, a avut un recul de 3,66%, până la 2.422,5 puncte.
• Scăderi pentru principalele pieţe din Statele Unite şi Europa, cu excepţia Nasdaq
În Statele Unite şi Europa, luna a început într-o notă optimistă, pe fondul rezultatelor financiare publicate de companii şi a semnalelor că Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană nu se grăbesc să majoreze ratele dobânzii cheie, context în care indicii au bifat noi recorduri istorice, până la jumătatea lunii. Ulterior, odată cu sporirea numărului cazurilor de Covid, îngrijorările privind noi închideri ale unor părţi din economii au început să se reflecte în cotaţiile acţiunilor, pentru ca la finalul lunii, bursele de acţiuni să fie lovite de un val sever de vânzări, apărut pe fondul răspândirii noi variante sud-africane a coronavirusului, denumită Omicron.
În acest context, în Statele Unite, indicele Dow Jones Industrial Average a coborât cu 3,73%, în noiembrie, Standard and Poor's 500 a avut un declin de 0,83%, în timp ce Nasdaq Composite, al companiilor de tehnololgie şi a altor domenii intensive în cunoaştere, s-a apreciat cu 0,25%.
De partea noastră a Atlanticului, indicele pan-european Stoxx 600 s-a depreciat cu 2,64%, în timp ce DAX 30, al bursei din Frankfurt, a avut un declin de 3,75%, iar FTSE 100, al pieţei londoneze, a coborât cu 2,46%.
• Declin sever al companiilor de utilităţi de la bursa noastră
La Bucureşti, indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de companii de la BVB, a coborât cu 3,78%, până la 1.077,2 puncte, în timp ce declinul sever al companiilor de utilităţi a făcut ca indicele energetic BET-NG să scadă cu 9,44%, la 809,91 puncte, cel mai mare declin al unui coş de acţiuni de la BVB, luna trecută.
Topul scăderilor a fost condus de acţiunile Transelectrica (TEL), companie ce are tarifele reglementate de transport şi sistem îngheţate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), până în martie anul viitor. Titlurile transportatorului naţional de energie electrică s-au depreciat cu 17,86%, în noiembrie, până la 20,7 lei. Pentru primele nouă luni ale anului, Transelectrica a raportat un profit net de 81 milioane de lei, în scădere cu 47% faţă de cele din intervalul ianuarie - septembrie 2020, în condiţiile în care costurile operaţionale au urcat cu 57%, la 1,98 miliarde de lei, într-o perioadă în care preţul mediu al energiei achiziţionate de pe PZU a fost de peste două ori mai mare decât cel din perioada similară a anului trecut.
Titlurile Electrica (EL) au coborât cu 16,07%, în noiembrie, până la 9,82 de lei, într-o nouă fază a tendinţei descendente pe care acţiunile furnizorului şi distribuitorului de energie electrică s-au înscris, încă din primăvară. Creşterea masivă a preţurilor din piaţa energiei electrice a lovit puternic în profitabilitatea companiei, care a raportat pentru primele nouă luni ale acestui an un rezultat net de numai 72 milioane de lei, cu 82% sub cel din intervalul ianuarie - septembrie 2020, în ciuda creşterii veniturilor cu 5%, la cinci miliarde de lei. Pe de altă parte, cheltuielile cu energia electrică şi gazele naturale achiziţionate au urcat cu 23,4%, până la 3,42 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu beneficiile angajaţilor au fost de 597 milioane de lei, în creştere cu 5,6%, pentru aceeaşi perioadă de raportare.
Acţiunile transportatorului de gaze naturale Transgaz (TGN) au coborât cu 14,95%, până la 219 lei, preţ nemaiatins de la prăbuşirea din primăvara anului trecut, cauzată de şocul Covid-19. Pentru primele nouă luni ale anului, compania a raportat un profit net de aproape 105,5 milioane de lei, în scădere cu 49% faţă de cel din intervalul ianuarie - septembrie 2020, în condiţiile în care veniturile din exploatare au scăzut cu 5%, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 9%.
• Deprecieri de circa 10% pentru acţiunile Romgaz şi OMV Petrom
După trei luni de creşteri susţinute, producătorii de petrol şi gaze au înregistrat scăderi puternice ale preţurilor acţiunilor, luna trecută. Titlurile Romgaz (SNG) s-au depreciat cu 10,19%, până la 33,5 lei, peste jumătate din scădere concretizându-se în data de 26 noiembrie, ziua când bursele au fost cel mai sever lovite de temerile privind posibilul impact asupra economiei al noii variante a virusului. Compania a ajuns la un acord cu Exxon Mobil pentru preluarea participaţiei de 50% a americanilor în proiectul Neptun Deep, pentru care va plăti circa un miliard de dolari.
Acţiunile producătorului de petrol OMV Petrom (SNP) au scăzut cu 9,33%, până la 0,447 lei, într-o lună în care cotaţia contractelor futures ale ţiţeiului Brent, cu scadenţa în februarie, a coborât sever, cu 16,4%. În şedinţa din 26 noiembrie, preţul petrolului relevant pentru piaţa europeană scăzuse cu 11,55%.
Ilustrativ pentru percepţia pieţei legată de posibilul impact al noii variante a virusului asupra economiei, titlurile Alro Slatina (ALR) au scăzut vineri cu 12,86%, până la 2,44 lei, luna trecută, mai mult de jumătate din scădere fiind dată de declinul din 26 noiembrie. De altfel, pentru primele nouă luni ale anului compania a raportat pierdere, iar de la începutul lunii trecute, titlurile Alro au dezvoltat un trend descendent cu pantă puternic înclinată, ceea ce indică ieşiri ale investitorilor din acţiunile producătorului de aluminiu.
• Scăderi pentru bănci, într-o lună în care indicele Stoxx Europe 600 Banks a coborât cu 8%
Pe lângă companiile energetice şi de utilităţi, şi emitenţii din sectorul bancar au avut scăderi, în noiembrie, într-o lună în care indicele Stoxx Europe 600 Banks a scăzut cu 8%. Acţiunile Banca Transilvania (TLV) au scăzut cu 1,2%, la 2,48 de lei, în timp ce titlurile BRD-Groupe Societe Generale (BRD) au avut un declin de 7,91%, până la 17 lei.
La polul opus, acţiunile dezvoltatorului imobiliar One United Properties (ONE) şi ale transportatorului de mărfuri pe Dunăre Transport Trade Services (TTS), au avut printre cele mai bune evoluţii luna trecută, din indicele BET. Titlurile ONE au urcat cu 24,12%, până la 2,46 lei, în timp ce acţiunile TTS s-au apreciat cu 5,64%, la 23,4 lei. Dinamica a apărut după anunţul conform căruia, agenţia britanică FTSE Russell va include titlurile celor două companii în indicii săi de pieţe emergente, începând cu data de 20 decembrie.
• AGEA SIF Muntenia a respins punctele puse pe ordinea de zi la solicitarea lui Ben Madadi, cel mai mare investitor al societăţii
Indicele BET-FI, al SIF-urilor şi Fondul Proprietatea (FP), aproape a stagnat, fiind singurul coş de acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti care a încheiat luna noiembrie fără o scădere semnificativă. Evoluţia se datorează, în primul rând, dinamicii acţiunilor Fondul Proprietatea (FP), ce au urcat cu 8,38%, până la 1,81 de lei. Cotaţia a fost susţinută de răscumpărările efectuate de fondul de investiţii, ce fac parte din cel de-al doisprezecelea program derulat de FP. Pentru primele nouă luni ale acestui an, fondul închis de investiţii a raportat un profit net de aproape 3,1 miliarde de lei, faţă de o pierdere de 726 milioane de lei în primele trei trimestre ale lui 2020.
La jumătatea lunii trecute, Adunarea Generală Extraordinară (AGEA) a SIF Muntenia a respins punctele puse pe ordinea de zi de Ben Madadi, cel mai mare investitor al societăţii, între care solicitarea de dividende în sumă de 350 milioane de lei şi revocarea administratorului SIF-ului, într-o şedinţă în care membrii Asociaţiei Investitorilor la SIF-uri (AISIF) au reclamat că Nicu Buică, directorul SAI Muntenia Invest, refuză să răspundă întrebărilor acţionarilor. De asemenea, membrii AISIF au reclamat existenţa unor acţionari ai SIF Muntenia care, conform Regulamentului Uniunii Europene nr. 231/2013, prezintă un conflict de interese faţă de SAI Muntenia Invest, administratorul SIF-ului, astfel încât ar fi trebuit să se abţină de la vot, ceea ce nu s-a întâmplat.
La finele lunii, la Arad, în cadrul Adunării Generale Extraordinare a SIF Banat-Crişana (SIF1), majoritatea a votat pentru premierea conducerii societăţii de investiţii financiare cu 880.000 de acţiuni, chiar dacă aceasta nu şi-a îndeplinit complet mandatul programului de răscumpărare. Înainte de adunare, AISIF trimisese o scrisoare Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) în care solicita să ia măsurile necesare pentru a nu permite conducerii SIF1 să folosească voturile acţionarilor cu care este în conflict de interese pentru a se premia cu acţiuni gratuite, răscumpărate cu banii tuturor acţionarilor SIF1. Dar, Autoritatea nu a luat nicio măsură şi nu ştim să fi venit cu vreun răspuns către investitori.
• Discount-uri situate între 61% pentru SIF Banat-Crişana şi 37% în cazul SIF Muntenia
De altfel, situaţiile de la SIF-uri sunt sever sancţionate de investitori, prin discount-ul la care se tranzacţionează acţiunile faţă de Valoarea Unitară a Activului Net (VUAN). La finele lunii trecute, SIF Banat-Crişana avea un discount de 60,8%, în timp ce în cazul SIF Muntenia discount-ul era de 37%. În schimb, pentru Fondul Proprietatea, diferenţa relativă dintre preţul acţiunii şi VUAN era de 14%.
În ultima zi de tranzacţionare a lunii trecute, acţiunile Aquila (AQ), cel mai mare jucător din piaţa de distribuţie a bunurilor de larg consum din ţara noastră, au debutat în Piaţa Reglemantată a Bursei de Valori Bucureşti, după o ofertă publică iniţială, prin care a vândut 66.666.800 acţiuni noi, la un preţ de 5,5 lei/acţiune, atât investitorilor instituţionali cât şi celor de retail. Conform unor raportări ulterioare, fonduri administrate de NN Group şi Allianz au achiziţionat în ofertă, împreună, aproape 15% din Aquila.
Tot luna trecută, obligaţiunile Chronostyle International, în valoare de 1,6 milioane de euro, şi cele ale Ocean Credit IFN, de 1,86 milioane de euro, au debutat pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare al BVB
De asemenea, a fost lansată cea de-a şasea emisiune de titluri de stat Fidelis, subscrierile urmând să se încheie în data de 10 decembrie.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.12.2021, 18:31)
The Japanese Zaitech Bubble
fr om the early 1960s to the late 1980s, Japan had one of the highest economic growth rates in the world.
In the 1970s, the government began to deregulate financial markets, which allowed banks to actively seek out new customers.
During the mid-1980s, Japan took a loose approach to monetary policy, which caused the money supply to increase and interest rates to fall.
Japans Bubble Economy Picture
The combination of these two actions was important to the creation of a speculative bubble:
With low interest rates and easier access to credit, new players entered the financial markets.
The stock market bubble was fueled by a Japanese corporate invention, known as "zaitech," or "Financial Engineering," by which speculation became an integral part of corporate earnings statements.
After obtaining low-interest loans, corporations were easily able to raise funds on the markets.
While these funds sometimes fueled capital investment, they very often were recycled back into further speculative market activities again and again.
As the Japanese stockmarket kept zooming higher and higher, corporations were able to report their speculative profits as increased earnings.
Investors would then rush to purchase their stock, driving their prices and earnings even higher and providing more funds for the company's speculative actions.
At the end of the decade, speculation dominated the activities of some businesses:
It was estimated that perhaps 40 to 50% of total reported profits fr om Japan's largest corporations were derived fr om "zaitech!"
Land speculation was another important part of that bubble economy. Japanese land prices were traditionally high, partly due to the mountainous island nation's small amount of available land.
Because of its high value, banks often accepted property as collateral for loans, and land served as the engine of credit for the entire economy.
By 1989, Japanese government officials were growing uneasy about the skyrocketing values of the stockmarket and land valuations.
In May 1989, it tightened monetary policy by raising interest rates, and ordered another hike on December 25.
While the stockmarket reached its all-time high on December 31, stock prices began to plummet in January.
ahousingbubble
The government increased interest rates five more times before August 1990, to try and halt the continued rise of property prices.
But as the stockmarket kept falling, it was forced to intervene in a futile attempt to try and revive the market and stave off recession.
Throughout the 1990s, Japan experienced slower growth than any other major industrial nation.
se m n co m cre t