NOILE PROVOCĂRI ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII Liviu Mureşan: Crima organizată, câştigător net al crizei economice

Cât de repede se schimbă lumea şi cum ne apărăm? Cum ajung deciziile militare să ne influenţeze viaţa? Ce paşi facem ca să ne sincronizăm cu lumea şi să ne ferim de pericole? Sunt doar câteva teme la care Dr. Liviu Mureşan, preşedintele executiv al Fundaţiei EURISC a avut amabilitatea să răspundă pentru cititorii ziarului Bursa.

• Unde ne aflăm

Lumea se schimbă extrem de rapid, iar nevoia de securitate pare să fie tot mai mare de la un moment la altul. Ceea ce ieri părea suficient sau de neconceput, astăzi este prea puţin şi face parte din realitate. O realitate a cărei schimbare continuă ne poate lăsa în afara ei.

"Trebuie să privim faptele şi să vedem că mediul de securitate este cu totul diferit decât atunci când am vrut să intrăm în NATO. Este o tendinţă generală de schimbare a elementelor de securitate pe lângă cel de apărare, atât pe partea de soft cât şi de hard", explică domnul Liviu Mureşan, adăugând: "Noi am început procesul de integrare în structurile euro-atlantice într-un mediu post-război rece. La acel moment, riscurile non-militare erau reduse, era un mediu clasic de apărare. Când vorbesc de Comunitate de Securitate, mă refer la ea în sens larg. Este adevărat că Strategia noastră de Securitate Naţională s-a suprapus peste eforturile europene în domeniu, dar trebuie să ţinem cont că vorbim de elaborarea unui astfel de document extrem de important în reformarea unei ţări, angrenată în procesul de integrare euroatlantică. Îmi amintesc că, la o reuniune NATO în 2004, în care generalul James Jones, comandantul suprem al forţelor aliate din Europa, a uimit asistenţa declarând că într-o zi, NATO va trebui să se ocupe şi de problematica securităţii conductelor. Acum, în declaraţiile Summitului se lucrează la această problematică ca la ceva firesc. Lucurile se schimbă rapid".

Pare neverosimil, dar România contribuie activ la dezvoltarea noilor măsuri de securitate, pe partea de cercetare şi inovare. Chiar anul acesta, după aproximativ doi ani de eforturi la nivel european, va fi lansat documentul strategic al "Forumului pentru cercetare şi inovare în domeniul securităţii". Documentul strategic va fi, de fapt, viziunea Uniunii Europene în domeniul securităţii pentru următorii 20 de ani.

Iniţiativa realizării acestui document a aparţinut comisarilor europeni Gunter Verheugen şi Franco Frattini. La realizarea documenului au participat 600 de personalităţi la nivel european, de la nivel politic pâ­nă la nivel de experţi şi repre­zentanţi ai zonelor neguvernamentale.

România este reprezentată în acest grup select de Marius Piso, preşedintele Agenţiei Spaţiale Româ­ne, şi de Liviu Mureşan, preşedintele Fundaţiei Eurisc.

"Au fost create unsprezece grupuri de lucru pe diverse domenii din cadrul securităţii, în care sunt implicate 65 de persoane, iar eu am fost desemnat preşedintele celui de-al unsprezecelea grup, care priveşte securitatea cetăţeanului", spune domnul Mureşan.

Şi la capitolul cercetare, ţara noastră a repurtat un succes răsunător în acest an, fără ca statul să fi fost implicat.

"Chiar dacă nu a fost susţinut de autorităţi, România a reuşit o performanţă extraordinară - invenţia anului în acest domeniu. Mă refer la acea invenţie românească de scanare a containerelor (Roboscan), realizată de firma MB Telecom, care a luat Marele Premiu la Geneva în acest an (cel mai prestigios salon internaţional de invenţii).Un alt exemplu este ceea ce face agenţia Română Spaţială. În afară de figura emblematică a domnului Dumitru Prunariu, care este şi vicepreşedintele Fundaţiei Eurisc, există, de asemenea, forme de colaborare şi de susţinere pe zona mediului, a hazardului, zone unde se poate obţine cunoaştere. Sunt mai multe seminarii ale NATO pe care le-am organizat la noi în ţară. Un alt exemplu este capacitatea de creaţie a tinerei generaţii şi mă refer, spre exemplu, doar la un grup de tineri care au realizat cercetări importante în domeniul spaţial. Iată, deci, că există posibilitatea unor insule de performanţă într-o mare de dificultăţi economice şi financiare, care ne arată că sunt şanse să venim cu o contribuţie importantă la noul model de securitate europeană, asta ca să nu mai vorbim de românii care activează în afara graniţelor", argumentează preşedintele Fundaţiei Eurisc.

• Rolul societăţii civile şi securitatea privată

În prezent, există o tendinţă de privatizare a securităţii, mai spune Liviu Mureşan, pentru că riscurile sunt în principal nemilitare: "Ca să dau un exemplu, 20% din securitatea Irakului este acum privată. Treptat, are loc o retragere a trupelor militare naţionale şi internaţionale şi preluarea atribuţiilor acestora de către forţele civile. Este un proces general şi la noi. Ne preocupă acest lucru şi o spun şi ca fost parlamentar, pentru că trebuie să ajungem la o supervizare a activităţii de securitate privată. Avem Ministerul Apărării care se află sub control parlamentar, de asemenea Ministerul de Interne şi la fel şi principalele servicii de informaţii SRI şi SIE. Trebuie să definim foarte bine acest concept al securităţii private. Se lucrează deja la un parteneriat public-privat în domeniul securităţii care trebuie să fie cât mai bine definit. Cetăţenii se tem ca aceste firme de securitate să nu scape de sub control. Şi în exterior există această temere. Dar tocmai pentru că este un domeniu sensibil, am luat modelul de la Bruxelles şi începând cu 2006, trei ani la rând, în luna decembrie, organizăm Forumul naţional al parteneriatului public-privat în domeniul securităţii. Primul forum a fost chiar pe tema securităţii private. Deja, în România există un patronat al serviciilor de securitate privată, precum şi asociaţii de profil, cum este Asociaţia Română a Tehnicilor de Securitate. Un an mai târziu, am avut ca temă cultura de securitate. Am reuşit să lansăm împreună cu Centrul de Informare de Cultură de Securitate al SRI, campanii naţionale privind noile provocări, cum este, de exemplu, terorismul. Cred că aţi văzut ce probleme au fost cu sistemul unic de telecomunicaţii "112" când mulţi tineri sau chiar copii îl foloseau în mod abuziv, fără să existe o urgenţă, doar pentru distracţie. Aceasta este o problemă care trebuie explicată copiilor şi tinerilor, ca să înţeleagă importanţa acestui sistem, iar SRI s-a implicat activ în acest sens, pe zona de informare şi educare".

• Infrastructura critică

De curând, un nou concept şi-a făcut loc în zona de securitate şi anume cel referitor la infrastructura critică. Ediţia de anul trecut a forumului amintit de domnul Mureşan a avut chiar această temă principală: "Când vorbim de infrastructura critică nu ne oprim doar la conducte sau reţele electrice, ci şi la continuitatea în afaceri şi la calitatea vieţii. Există o adevărată bătălie pe definiţii în acest domeniu privind conceptul de infrastructură naţională şi internaţională. Acum nu mai există ameninţarea clasică a graniţelor, ele sunt într-o formă virtuală. În schimb, acum trăim cu ameninţarea reală a atacurilor cibernetice. Au existat ţări care, pentru câteva ore, au fost efectiv şterse de pe aceste hărţi. Este ceea ce numim conceptul de război cibernetic. Sistemul informatic global poate fi paralizat de 30 de hackeri care acţionează concertat. La fel, pot fi paralizate şi schimburile comerciale.

Iar într-o astfel de perioadă, cum este criza financiară, aceste provocări sunt extrem de importante".

• Criza financiară

Cine câştigă de pe urma crizei financiare? Liviu Mureşan consideră că sunt deja doi câştigători clari ai actualei crize financiare, un actor statal- China- şi un alt actor, care acţionează peste tot în lume- crima organizată.

Liviu Mureşan explică: "China tinde să devină a doua forţă economică a lumii, este deja o ţară de care trebuie să se ţină cont pe viitor. China este o ţară care a reuşit să-şi programeze dezvoltarea pe termen mediu şi lung, printr-o prezenţă a statului în economie până la un anumit punct şi, mai ales, este o ţară care a reuşit să-şi facă rezerve importante înainte de criză. Este singura ţară, cu o astfel de dimensiune, care reuşeşte să aibă în continuare o creştere economică importantă. Deja se discută în anumite medii de crearea unui , adică doar SUA- China".

Fără nicio asociere cu expansiunea Chinei, un alt actor, crima organizată, încearcă să stoarcă profituri uriaşe de pe urma situaţiei financiare glo­bale actuale.

Liviu Mureşan spune: "Crima organizată dispune de sume uriaşe de bani cash, are şi specialişti, şi, astfel, profită de această perioadă, câştigă teren. Crima organizată vulnerabilizează firmele pentru ca apoi să le poată cumpăra ieftin. Dar există şi organisme naţionale şi internaţionale pentru contracararea acestor pericole- Interpol, Europol etc. Despre acest pericol se discută intens, dar de multe ori nu poţi să faci publice anumite aspecte şi este de înţeles acest lucru.

Peste tot în lume există un triunghi otrăvit: politica- mediul de afaceri- crima organizată. Politicul se alimentează din celelalte două zone amintite, după cum anumite afaceri au tot interesul să se asocieze cu politicul sau să controleze actori din aceste zone, iar crima organizată le finanţează pe amândouă, atunci când găseşte zonele vulnerabile".

În tot acest context tulbure şi în faţa provocărilor tot mai sofisticate, Liviu Mureşan crede că NATO va trebui să-şi găsească rolul în noul mediu de securitate, iar România va trebui să-şi ridice privirea spre întregul spaţiu NATO, să-şi normalizeze relaţiile cu Rusia şi să le maximizeze cu China. "Interesul se mută spre Pacific şi în viitorul apropiat vom vorbi de un inel de securitate al emisferei nordice", încheie Liviu Mureşan.