OANA-MARCIANA OZMEN: "Planul de Redresare şi Rezilienţă este o şansă pe care ţara noastră o are pentru a implementa reforme"

Deputat USR Oana-Marciana Ozmen suştine că "Planul de Redresare şi Rezilienţă este o şansă pe care ţara noastră o are pentru a implementa reforme, pentru a eficientiza cheltuirea banului public şi, nu în ultimul rând, pentru a aduce investiţii atât de necesare pentru dezvoltarea României", conform unui comunicat remis redacţiei.

Redăm integral comunicatul:

Planul de Redresare şi Rezilienţă este o şansă pe care ţara noastră o are pentru a implementa reforme, pentru a eficientiza cheltuirea banului public şi, nu în ultimul rând, pentru a aduce investiţii atât de necesare pentru dezvoltarea României.

Bugetul total propus este 2,2 miliarde euro, din care 1,17 miliarde euro vor fi alocaţi pentru rezilienţă şi eficienţă energetică în clădirile publice.

Acest fond de investiţii de cca. 2,2 mld euro va asigura pentru România creşterea ratei de renovare a clădirilor şi va accentua rata de reducere a consumului de energie primară în conformitate cu ţintele asumate prin Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung (SNRTL). Accentul va fi inclusiv pe creşterea rezilienţei clădirilor şi tranziţia acestora către conceptul de clădiri inteligente, a clădirilor de tip nZeb, al căror consum de energie să fie aproape egal cu zero.

În ceea ce priveşte Fondul de Rezilienţă pentru Localităţi, pentru municipiile reşedinţă de judeţ şi zonele lor urbane funcţionale, strategia este de a contura oraşe locuibile şi inteligente din punct de vedere climatic prin dezvoltarea infrastructurii verzi şi albastre, una dintre priorităţi fiind reabilitarea, extinderea, modernizarea sau construirea clădirilor nZEB care deservesc prestarea unor servicii publice.

Ne propunem îmbunătăţirea eficienţei energetice cu 32,5% până în 2030. Este o ţintă dificil de atins, deoarece în sectorul rezidenţial sub 5% din fondul de clădiri este reabilitat termic şi eficientizat energetic, însă este extrem de necesar să utilizăm toate resursele pe care le avem la îndemână ca să atingem acest prag în următorii 10 ani.

Ca plan de investiţii, este necesară instituirea unui fond de tip "Renovation Vave", care să finanţeze adecvat lucrări de îmbunătăţire a fondului de clădiri existent.

În cazul clădirilor rezidenţiale multifamiliale, abordarea va fi pe renovarea energetică moderată sau aprofundată, iar pentru eficienţa energetică a clădirilor publice se va pune accent pe sediile administraţiei publice centrale şi locale care deservesc diferite servicii, precum justiţie, cultură, sănătate, ordine publică şi securitate naţională.

Tranziţia verde are nevoie de reforme şi investiţii în tehnologii. Componenta "Energie regenerabilă şi eficienţă energetică" din PNRR prevede dezvoltarea unui program de investiţii pentru operatorii economici din industrie şi IMM-uri în vederea implementării măsurilor de eficienţă energetică, precum şi sprijinirea inovării prin finanţarea unor tehnologii noi, digitalizare capacităţi verzi, proiecte demonstrative cu impact în creşterea eficienţei energetice şi reducerea gazelor cu efect de seră.

Pentru un program de succes de eficienţă energetică, avem nevoie de un Registrul Naţional al Clădirilor, dar şi de o clarificare a atribuţiior auditorilor energetici.

Până în trimestrul 4 din 2023 vor fi derulate cel puţin 10 scheme de certificare în domeniul performanţei energetice a clădirilor, în cadrul cărora se estimează pregătirea a cel puţin 6000 de specialişti şi lucrători în domeniul construcţiilor.

Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor va avea nevoie de măsuri clare şi bine implementate. De exemplu, reabilitarea sau modernizarea instalaţiei de iluminat, înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată, instalarea de corpuri de iluminat cu senzori de mişcare sau senzori de prezenţă, acolo unde acestea se impun pentru economia de energie.

Ca abordare integrată a intervenţiilor asupra fondului construit, principiile Renovation Wave din sfera eficienţei energetice vor fi concentrate în direcţia decarbonării şi a integrării surselor regenerabile de energie, prin minimizarea amprentei de carbon a clădirilor şi prin introducerea unor standarde ridicate de sănătate şi mediu. 

Toate clădirile publice au un consum ridicat de energie, generând o pierdere imensă de bani, resurse pe care administraţia publică le-ar putea utiliza în alte proiecte odată ce clădirea va fi eficientizată energetic.

Avem o şansă imensă de relansare economică şi de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung pe care nu avem voie să o ratăm.