Sistarea livrărilor de gaze din Rusia prin Ucraina ar afecta nu doar ţara noastră, ci şi alte state din regiune, precum Ungaria, Slovacia, Bulgaria şi Serbia, susţin reprezentanţii Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze din România (FPPG).
Aceştia au afirmat, vineri, că autorităţile de la noi sunt conştiente de riscul asociat întreruperii livrărilor de gaze prin Ucraina şi analizează, însă nu consumatorii casnici de la noi din ţară vor fi cei afectaţi, ci mai degrabă riscul ar fi mai mare pentru cei industriali.
Afirmaţiile de mai sus vin în contextul în care, începând cu 1 ianuarie 2020, Rusia ar putea să oprească livrările de gaze naturale prin Ucraina ca urmare a încetării acordului de tranzit dintre cele două state.
La aceasta se adaugă şi faptul că, la finalul lunii trecute, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a postat pe site-ul său o Notă prin care informa că, pentru iarna 2019-2020, există riscul neasigurării cu gaze naturale pentru toţi consumatorii, motivat atât de încetarea acordului dintre Rusia şi Ucraina, cât şi de capacitatea redusă a celorlalte puncte de interconectare.
Totuşi, Gazprom îşi protejează clienţii şi a stocat gaz în toată Europa, capacităţile de stocare fiind pline, au mai spus cei de la FPPG.
Sursele citate au precizat: "Pe timp de iarnă, în perioadele de vârf,
România este şi a fost dintotdeauna dependentă de gazele din import, pentru că nici producţia internă şi nici gazele din depozitele de la noi nu sunt suficiente. Depindem de temperaturi. Ce alternative avem dacă nu mai vin gaze din Rusia prin Ucraina? România poate să importe mai multe gaze din Ungaria, însă problema este că nu există suficientă capacitate de transport, de interconectare. De asemenea, am putea importa LNG din Grecia prin Bulgaria, dar şi acolo capacităţile de interconectare trebuie mărite".
Potrivit oficialilor FPPG, autorităţile din România sunt conştiente de acest risc, au întâlniri periodice cu reprezentanţii industriei şi încearcă să găsească instrumentele potrivite ca să gestioneze situaţia, subliniind faptul că nu populaţia din România va rămâne fără gaze, problemele fiind la consumatorii industriali.
Aceştia au explicat: "Ruşii, Gazprom în general, îşi protejează clienţii şi stochează în Germania, în Austria, toate capacităţile de stocare din Europa sunt pline. Cu toate acestea, însă, nu credem că noi avem suficiente capacităţi de transport cu Ungaria, tot mai aem nevoie de gaz şi suntem expuşi riscului. Noi, membrii FPPG, stocăm mai mult gaz decât suntem obligaţi, având în vedere acest potenţial risc. Avem instrumente de a gestiona această criză, nu este ca şi când nu ar exista soluţii sau alternative, iar Ministerul Energiei încearcă să vadă cum poate să managerieze acest risc, sunt proactivi, încearcă să găsească soluţii. Cu toţii, aşadar, suntem perfect conştienţi de acest risc şi cu toţii încercăm să îl gestionăm, dar nu ar trebui nici să îl subestimăm. Problema nu este la consumatorii casnici, nu de ei ne îngrijorăm, ci la cei industriali, acolo este riscul. (...) Astăzi, dacă vrei o piaţă de gaze eficientă, îţi trebuie mai multe surse. Ceea ce vedem acum este o creştere a capacităţilor de interconectare cu Bulgaria şi e important pentru că pe acolo putem aduce LNG din Grecia, dar pentru asta trebuie ca România şi Bulgaria să semneze un acord. Infrastructura o avem, ţevile sunt aici, trebuie doar să mărim presiunea, nu să le construim. În plus, ne aşteptăm ca şi capacitatea de interconectare cu Ungaria să crească şi, dacă am face un acord şi cu Ucraina, am putea aduce gaz din Polonia, de la terminalul de LNG, din Germania etc".
• Definirea consumatorului vulnerabil ar trebui să fie o prioritate
Oficialii FPPG au subliniat şi necesitatea definirii consumatorului vulnerabil, aceasta fiind o categorie foarte importantă în privinţa căreia Executivul ar urma să vină, luna viitoare, cu o propunere de discuţie.
Sursele citate au menţionat: "Consumatorul vulnerabil există în toate ţările din Europa, nu este unic, el nu se află doar în România şi trebuie să vedem cum îl definim, trebuie să stabilim o schemă pentru a-l sprijini, trebuie să adoptăm o metodologie. În acest sens, Ministerul Muncii şi cel al Energiei trebuie să lucreze împreună şi ştim că există un grup de lucru, coordonat de Secretarul de Stat Doru Vişan, care şi-a început, deja, activitatea.
La rândul nostru, trebuie să ajutăm Guvernul să găsească o soluţie cât mai repede, chiar înainte de iarnă, dacă este posibil, şi ne dorim ca şi Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) să se implice în acest demers pentru că este important. Astăzi, consumatorul vulnerabil trebuie să fie o prioritate".
Nu în ultimul rând, oficialii FPPG atrag atenţia asupra faptului că actorii din sectorul românesc al energiei trebuie să se pună cât mai repede de acord, iar piaţa gazelor naturale trebuie să fie liberalizată întrucât o piaţă reglementată nu atrage investiţii.
Sursele citate au mai afirmat: "România se confruntă cu un infringement din partea UE şi trebuie să găsim soluţii cu privire la liberalizarea pieţei de gaze. Considerăm că acest demers (n.r. liberalizarea pieţei) este important ca să atragem investiţii, pentru că este greu să iei o decizie atunci când ai un preţ reglementat, fixat prin deciziile politice, nu de piaţă. Este necesar să producem mai mult gaz în România, ca să echilibrăm cererea cu oferta, întrucât, anul acesta, importurile de gaze naturale s-au majorat. În acest sens, însă, România trebuie să restabilească încrederea investitorilor din domeniul energiei, România are nevoie de mai multe capacităţi, dar trebuie să avem şi încredere în legislaţie şi în piaţă pentru asta, or azi nu avem aşa ceva. (...) Cred că este important să ajungem cu toţii la un acord asupra liberalizării pieţei şi să definim consumatorul vulnerabil, pentru că este important ca piaţa să meargă bine şi investitorii vor veni în România. Această ţară ar putea deveni exportator de gaze în câţiva ani, dar trebuie să păşim cu toţii pe acest drum, pentru că avem şi presiunea din partea UE. Nu putem să pierdem timpul".