ONIV: Vinul ar trebui să coste cel puţin la fel ca în 2009

Vinul produs în acest an este foarte bun, în ciuda faptului că 2010 a fost un an destul de greu, din punct de vedere al condiţiilor meteo, ne-a spus Emil Dumitru, consilier juridic în cadrul Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV). Potrivit dom-niei sale, acest lucru a fost posibil ca urmare a investiţiilor majore în tratamentele fito- sanitare: "Faptul că într-un an ca 2010 am făcut vin bun înseamnă că preţul la raft ar trebui să fie cel puţin egal cu cel de anul trecut, pentru a fi acoperite cheltuielile pe care producătorii le-au avut de-a lungul anului pentru tratarea viilor".

În acest an, pe piaţa autohtonă a fost produs mai puţin vin faţă de anii anteriori. Astfel, dacă, în general, potenţialul anual este de 3,2-3,5 milioane hl de vin, în 2010, pe piaţa organizată, producţia de vin a ajuns la un volum de circa 3 milioane de hectolitri.

Din cele 85.000 de hectare, cât reprezintă totalul suprafeţelor de vie de soi nobil plantate în ţara noastră, circa 40.000 de hectare produc exclusiv pentru piaţă. În opinia reprezentantului ONIV, "până în anul 2020, România ar trebui să aibă 120.000 de hectare de areale de vie premium şi ar trebui să promoveze vinurile de calitate".

Pe lângă culturile de soiuri nobile de struguri, mai sunt şi hibrizii interspecifici, care ocupă o suprafaţă de 95.000 hectare, distribuită, de obicei, în afara arealelor viticole.

Astfel că România are un protenţial de producţie de 185.000 de hectare de vie.

• Românii consumă vinuri albe demiseci şi demidulci, în timp ce, în restul lumii, se bea vin roşu sec

Domnul Dumitru ne-a precizat că exportul de vin este destul de mic, cifrându-se la circa 8%. Ţările către care distribuim această băutură sunt China, Japonia, Rusia şi Statele Unite ale Americii.

În ceea ce priveşte consumul de vin pe cap de locuitor, "acesta este discutabil", în opinia lui Emil Dumitru, întrucât o suprafaţă destul de mare de hibrizi interspecifici este destinată autoconsumului şi nu exis-tă statististici exacte în acest sens: "Oricum, faţă de Franţa, unde se consumă circa 58 de litri de vin pe cap de locuitor, suntem mult în urmă la acest capitol".

Cererea, la noi, este mai mult pe soiuri albe, în timp ce trendul global se axează pe vinul roşu, ne-a mai precizat reprezentantul ONIV. Dintre vinurile albe, în ţara noastră sunt consumate mai mult vinurile demidulci şi demiseci, iar, în afară, dintre vinurile roşii sunt preferate cele seci.

În anul 2005 a fost adoptată, prin hotărâre de guvern, o strategie pentru dezvoltarea sectorului, care se află în curs de implementare. Aceas-ta vizează perioada 2005-2015, dar, după cum estimează reprezentantul ONIV, este posibil ca ea să fie prelungită până în anul 2020. În baza strategiei, a fost alcătuit planul de dezvoltare a domeniului vitivinicol, care presupune, printre altele, întinerirea mediei de viaţă a viţei de la 23 la 17 ani, precum şi extinderea suprafeţelor apte să producă vin cu denumire de origine controlată (DOC), de la 15.000 la minim 30.000 de hectare. De asemenea, potrivit planului în vigoare, trebuie să crească producţia de la 5,3 mili-oane la 8 milioane de hectolitri de vin, iar consumul pe cap de locuitor de la 22,3 la 37 de litri, anual.

• Soiurile autohtone şi cele străine trebuie să aibă ponderi egale în totalul culturilor de vie

Referitor la ponderea pe care o au soiurile în suprafaţa viticolă, strategia presupune diminuarea plantaţiilor cu soiuri pentru vinuri albe de la 70% la 46% şi creşterea arealelor cu soiuri pentru vinurile roşii şi aromate, de la 23% la 45% şi, respectiv, de la 7% la 9%.

Totodată, potrivit programului, vinul de masă va trebui să reprezinte 42% din totalul producţiei, în loc de 70% - ponderea pe care o ocupă în prezent - vinul cu indicaţie geografică (IG) va ajunge la 31% de la 20%, în timp ce cantitatea de vin DOC trebuie să crească de la 10% la 27%.

Pe suprafeţele plantate cu vie de la noi din ţară este necesar, potrivit planului de dezvoltare a sectorului, ca soiurile autohtone şi cele străine să aibă ponderi egale. Din totalul soiurilor româneşti, strategia prevede că 41% trebuie să fie soiuri albe, 50% roşii, iar restul de 9% soiuri aromate. În acelaşi timp, dintre soiurile internaţionale, 40% ar trebui să fie albe, 50% roşii şi 10% aromate.

• ONIV: "României i-ar fi trebuit mult mai mulţi bani pentru aceste programe"

Pentru realizarea planului stabilit în baza strategiei amintite, au fost accesate şi fonduri europene. Potrivit lui Emil Dumitru, în primul an, au fost alocate 8 milioane de euro, pe vechea organizare comună de piaţă, fiind absorbite, în jumătate din campania 2006-2007, 6,9 mili-oane de euro. În perioada 2007- 2008 au fost absorbite 35 milioane de euro şi, după noua organizare comună de piaţă, în fiecare an România are o absorbţie de 100% din pachetul financiar de peste 42 de milioane de euro, destinate exclusiv sectorului vitivinicol, pe diferite măsuri de sprijin. "României i-ar fi trebuit mult mai mulţi bani pentru aceste programe", este de părere reprezentantul ONIV.

În prezent, plantăm circa 3000 de hectare de vie anual, ceea ce în-seamnă că, din anul 2007, de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, am plantat circa 11.000 de hectare de viţă de vie.

Emil Dumitru: "Avem prea multe soiuri de struguri pe fiecare regiune"

Zone viticole