Ponderea cheltuielilor de personal şi de asistenţă socială (salarii bugetari + pensii, alocaţii, etc.) în totalul veniturilor fiscale şi a contribuţiilor sociale vor atinge nivelul record de 90,9% la finele acestui an, arată prognoza Consiliul Fiscal, ce are la bază coordonatele bugetare din a doua rectificare bugetară a bugetului general consolidate pe anul 2020.
Evoluţia aşteptată de CF este reliefată în graficul ataşat şi este inclusă în opinia sa pe rectificarea din august. După cum se poate observa, în bugetul iniţial Ministerul de Finanţe prognoza un nivel al cheltuielilor de personal şi de asistenţă socială de 79,8% la finele lui 2020, însă incidenţa pandemiei, contracţia economică asociată şi implicit contracţia veniturilor la buget a dus la majorarea estimării ponderii acestor cheltuieli rigide la 88,6% din încasări în prima rectificare şi acum la un record de 90,9% din încasările din venituri fiscale şi CAS.
La creşterea ponderii acestor cheltuieli rigide, care nu pot fi reduse fără impact la nivel politic, a contribuit şi creşterea cu 2,3 miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile din sectorul public (majorare de la circa 51 miliarde lei în S1 2019 până la 53,3 miliarde de de lei în S1 2020, +4,5%). De notat că unii economişti prognozează deja că guvernul va majora TVA în 2021.
Amintim că după primele şapte luni ale anului, ponderea cheltuielilor de personal şi asistenţă socială (salarii bugetari + pensii, alocaţii, etc.) în totalul veniturilor fiscale şi a contribuţiilor sociale au atins nivelul record de 96,3%, faţă de 81% la finele lui 2019, după cum arătau analiştii BCR într-un raport de analiză publicat recent.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 175,15 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2020, în timp ce cheltuielile de personal au fost în sumă de 63,2 miliarde de lei, iar cele cu asistenţa socială au fost de 79,99 miliarde de lei (total de 143,1 miliarde de lei). La veniturile pe şapte luni se contabilizează şi sume rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii ce totalizează 10,52 miliarde de lei.
În criza precedentă, ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor şi cu plata pensiilor a ajuns, conform analizei Consiliului Fiscal (vezi grafic), la 82,1% din venituri fiscale + CAS la final de 2009 şi la 80,3% la final de 2010. În 2010 salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25% iar taxa pe valoare adăugată a fost majorată de la 19% la 24%, astfel că ponderea a scăzut la finalul anului 2011 la 68,6%, conform datelor CF. Deciziile au afectat puternic economia care a evoluat sub potenţial pentru încă câţiva ani prelungind durerea economică şi asistenţa FMI.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor aproape s-au dublat în ultimii cinci ani, potrivit datelor oficiale furnizate de ministerul Finanţelor: de la circa 52 miliarde de lei în anul 2015 s-a ajuns anul trecut la depăşirea semnificativă a pragului de 100 de miliarde de lei. Totodată, ponderea în PIB a sumelor destinate angajaţilor statului a urcat de la 7,3% la 9,8% din PIB. Avansul de la an la an s-a amplificat de la circa 5 miliarde de lei în plus acordaţi în 2016 faţă de 2015, la peste 12 miliarde de lei în 2017 şi câte 16 miliarde de lei suplimentar în 2018 şi 2019.