OPINII Când va prinde IRRC din urmă Robor?

Întrebarea când va prinde IRRC din urmă Robor se pune în condiţiile în care Robor la 6 luni era, la sfârşitul săptămânii trecute, de 3,17%, iar IRCC pe 6 ianuarie fusese doar 1,55%. Ce determină oscilaţiile diferite ale celor doi indici şi cum se reflectă asta asupra debitorilor?

În vreme ce Robor reprezintă media aritmetică a tranzacţiilor din piaţa interbancară, IRCC fotografiază media lor ponderată, astfel încât excesele marginale au o influenţă redusă.

Băncile unde nevoia conjuncturală de lichidităţi este mai mare pot forţa Roborul, pe când ponderea lor în calculul IRCC este mai mică, deoarece grosul tranzacţiilor se fac de regulă aici de băncile cu multe resurse la îndemână.

Indicele IRCC valabil în prezent şi calculat cu valorile din trimestrul al treilea din 2021 (există un decalaj de 6 luni în calculul IRCC faţă de realităţile din piaţă) este de 1,17%, pe când Robor la 6 luni era, vineri, de 3,17%, o diferenţă mai mare ca de la simplu la dublu.

În piaţa monetară, IRCC a cunoscut, însă, o surprinzătoare scădere de la începutul anului (2,04% era pe 31 decembrie), intrând bine sub 2%, până la 1,55% pe 6 decembrie, semn că a existat mai multă lichiditate în piaţă.

În ultima lună, însă, în 16 şedinţe de tranzacţionare, IRCC a avut o valoare de peste 2%, deci peste 6 luni am putea avea o valoare mai apropiată de acest reper.

Asta mai ales că BNR va modifica dobânda de politică monetară în ton cu institutiile similare din regiune (în Polonia este deja 2,25%).

După cum se vede din valorile celor doi indici, IRCC rămâne mult mai aproape de dobânda de politică monetară (mare parte din trimestrul al treilea dobânda de politică monetară a fost la 1,5% şi abia în noiembrie a urcat la 1,75%) decât Robor.

Pentru ca IRCC să se apropie de Robor ar trebui să existe un exces de lichidate în piaţa monetară astfel încât băncile să se împrumute între ele fără probleme şi la costuri mici, iar orice reducere a lichidităţii va genera creşteri mai agresive ale Robor şi mai moderate din partea IRCC.

Introducerea IRCC pentru creditele acordate după mai 2019 în loc de Robor, după o dezbatere destul de aprinsă în care o parte a reprezentanţilor comunităţii bancare a susţinut că modul de calcul al Robor reflectă corect situaţia din piaţă şi nu ar trebui schimbat algoritmul de calculare a dobânzii la credite, are o influenţă importantă asupra costurilor cu ratele suportate de debitori.

Una ar fi să plăteşti o dobândă calculată după IRCC plus o marjă de 2% la un credit ipotecar (puţin peste 3% în prezent), faţă de o dobândă de peste 5% dacă referinţa ar fi fost Robor. La un sold în jur de 100.000 lei ar reprezenta o diferenţă de aproape 2.000 lei anual, bani care atârnă greu când puterea de cumpărare e în scădere (cum se întâmplă acum pe fondul inflaţiei în creştere).

În viitor, deşi cu o întârziere de două trimestre, IRCC va reflecta destul de fidel dobânda de politică monetară a BNR, iar dacă aceasta ajunge în jur de 3% în acest an, IRCC ar putea atinge la rândul sau valorile Robor...din acest moment.