OPINII Cea mai mare "eroare intenţionată" a acestui început de secol - Pactul verde european Ştefan Vuza, preşedintele Chimcomplex

"Ştiaţi că, dacă puneţi 100 de furnici negre şi 100 de furnici roşii într-un borcan, nu se va întâmpla nimic? Dar, dacă scuturaţi borcanul cu putere, furnicile încep să se omoare între ele. Furnicile roşii consideră furnicile negre duşmanii lor, iar furnicile negre consideră furnicile roşii duşmanii lor. Adevăratul duşman este însă cel care scutură borcanul. Acelaşi lucru se întâmplă şi în societatea umană. Aşa că, înainte de a ne ataca unul pe celălalt, ar trebui să ne gândim cine scutură borcanul!"

- Kurt Vonnegut - scriitor american

1.În cazul României, cine "scutură borcanul"?

• Bruxelles-ul, prin reglementările nerealiste şi care nu ţin cont de specificul fiecărei economii?

• Guvernul României, prin incapacitatea de a negocia şi adapta măsurile la nevoile economiei locale?

• Unele companii multinaţionale, care profită de pe urma crizei şi a relocării producţiei în afara UE?

2.Cine sunt furnicile?

• Companiile din industrie, mai ales cele care depind de tehnologii energo-intensive!

• Ceilalţi jucători din economie, sindicatele, salariaţii şi familiile acestora.

3.De unde a început totul?

Întâi de la o iniţiativă bună "să decarbonizăm", iniţiativă care apoi a "alunecat" încet spre impuneri absurde, lansând cerinţe imposibil de implementat, care duc inevitabil la distrugerea economiei europene, aşa cum se arată şi în raportul Draghi.

4.Ce s-a făcut până acum pentru îndreptarea situaţiei şi ce se poate face în prezent?

Industria chimică din România, prin Chimcomplex, s-a adresat în ultimii 4 ani de zeci de ori responsabililor de politici energetice din Guvern, şi mediei, şi a arătat (cu cifre, grafice şi dovezi clare) că politicile verzi adoptate pe energii (gaz, energie electrică etc.) sunt greşite şi că trebuie să avem curajul ca ţară să intervenim la Bruxelles, pentru a modifica capitolele greşite ale acestor politici, pentru că altfel aplicarea lor, fără a fi modificate, va duce inevitabil la închiderea tuturor ramurilor energo-intensive ale economiei din toate ţările europene şi de aici este doar un pas (cam 3 ani) până când toată economia se va prăbuşi!

De fiecare dată ni s-a răspuns că nu se poate şi că România nu are puterea de a negocia ordinele venite de la Bruxelles!

Chimcomplex a susţinut, în ultimii patru ani, 11 conferinţe publice, Alro a organizat, pe acelaşi subiect, alte 7 conferinţe separate. alţi 12 jucători mari consumatori de energie şi gaze au fost cu toţii activi şi am arătat că "pactul verde" este gândit greşit şi că, dacă se va continua aplicarea lui aşa cum a fost gândit din birourile de la Bruxelles de oameni care nu au nicio tangenţă cu realitatea din teritoriu, se va ajunge la dez-industrializare.

După 4 ani de eforturi în faţa unui decident politic inactiv la argumentele imbatabile prezentate în multiplele şedinţe, ne-am resemnat şi am trecut la închideri de fabrici. Şi aşa au început disponibilizările. 127 de fabrici mici şi mijlocii s-au închis în ultimii 4 ani şi nimeni din statul român nu a reacţionat.

Noi am închis primele 3 fabrici puternic energo-intensive în 2022, de pe platformele combinatelor, şi, în urma acestei decizii forţate, toţi actorii implicaţi au pierdut: s-a consumat cu 40% mai puţină energie, 440 de salariaţi au rămas fără loc de muncă, iar România a trebuit să importe aceleaşi chimicale care se puteau produce în ţară (dacă decidenţii de stat ar fi fost doar un pic mai implicaţi şi nu indiferenţi), în valoare de peste 200 milioane de euro pe an, fapt care a adâncit şi mai tare deficitul de cont curent al ţării!

Alro, la fel ca noi, a fost nevoit să închidă toate fabricile de la Tulcea (unde am fi livrat 4.000 de tone de sodă lunar, dacă ar fi continuat să funcţioneze). Pierderea a fost în lanţ: la Slatina s-a operat la doar 40% din capacitate.

Ca urmare, consumurile de energie (curent, gaz etc.) la nivel naţional au scăzut cu 25% în volume, pentru că industria s-a închis, iar disponibilizările de personal au depăşit plafonul de 127.000 la nivel naţional!

În continuare, politicul s-a făcut că nu vede efectul economic negativ în lanţ, iar frustrarea a crescut în toate păturile societăţii.

Acum, în februarie 2025, după ce Trump a fost numit preşedinte SUA şi a semnat decretul de ieşire a ţării sale din Acordul de la Paris, la noi, în România, ministerul Energiei, a înţeles efectele negative ale politicilor (aşa-zise verzi, dar în fapt distructive) şi a trecut în barca lui Trump, încercând să schimbe şi politicile de la Bruxelles pe energii.

Politicile greşite ale energiilor verzi, multiplicate de propagandele manipulatoare de la Bruxelles, au început să devină evidente. O parte dintre executivii de stat au înţeles că s-a comis o crimă economică împotriva Europei şi implicit a României!

Când am citit ştirea despre schimbarea poziţiei Ministerului Energiei - de la cea "corectă istoric" la cea "corectă economic"- întreaga echipă de management a fost indignată.

După câtă frustrare s-a acumulat în aceşti ultimi 4 ani se dovedeşte acum că am avut dreptate. În tot acest timp nimănui nu i-a păsat de pierderile industriei, de suferinţele angajaţilor disponibilizaţi, care toate sunt de fapt pierderile României. Dar poate că de mâine lucrurile se vor schimba.

Personal, i-am scris un mesaj tăios de nemulţumire domnului Sebastian Burduja, mesaj pe care, analizându-l după câteva zile prin prisma principiului descoperit de Kurt (vezi citatul de la început), m-a făcut să mă REPOZIŢIONEZ!

Şi astfel a apărut întrebarea: De ce să ne certăm noi, industria locală (atât cât a mai rămas), cu Executivul local, când problema şi toată eroarea vine de la Bruxelles?

Ei sunt cei care scutură borcanul!

Ştiam aceasta, dar elementul de noutate este că acum a înţeles şi Executivul! Şi dacă privim de pe această poziţie înţeleaptă, cred că nu este în câştigul nimănui să continuăm să ne tensionăm (jucători contra executiv), ci să ne unim forţele pentru a-l înfrunta pe adevăratul agresor! Cel care scutură borcanul!

Schimbarea, chiar şi aşa târzie, este binevenită, dacă va reuşi să înlocuiască politica de tip "copy-paste" venită în ultimii 6 ani de la Bruxelles, cu o politică ce ajută România!

Spre claritate pentru cei care nu ştiu cum funcţionează în fapt aparatul birocratic de la Bruxelles, vă precizăm: legile se creează în comisiile de specialitate, aici au acces doar consultanţii multinaţionalelor care îşi pun amprenta intereselor personale şi modifică până la eliminare interesele naţionale. Apoi, legea este trimisă aşa defectuoasă către plen, care o votează şi o transformă în Directivă. Ultima etapă se desfăşoară în parlamentele ţărilor membre, unde, în cazul României, aceste directive sunt preluate fără modificări, fără analiză şi adaptare la specificul României, fără dezbatere etc., şi sunt ridicate la rang de lege. Se ştie că 90% dintre deputaţi nici nu ştiu ce au votat, mai ales când aud că directiva vine de la Bruxelles! Şi astfel, România se trezeşte că trebuie să aplice o legislaţie criminală în fapt, creaţie a unor comisii influenţate de lobby-ul făcut de unele multinaţionale cu interese vădite în defavoarea ţărilor membre. Toţi ştiu şi toţi tac.

Ministrul Sebastian Burduja, dacă va reuşi (şi nu doar va încerca!) să modifice obligaţiile asumate de România şi va elimina părţile absurd din legislaţie, va salva economia României, iar cine poate face acest lucru, este cu siguranţă un Erou!

Salutăm iniţiativa domniei sale de a se consulta cu 39 de jucători din economie despre modificările "Green Deal-ului", dar îi recomandăm să ceară părerea şi în mediul privat, pentru că cei de la stat nu au curajul de a vorbi direct despre crudul adevăr (după 5 ani de minciuni) şi ştim că vor scrie ce le spune şeful. Până acum aceşti şefi au fost servili Bruxelles-ului, încât au ajuns chiar să şi creadă că fac bine, închizând economia!

Echipa de management Chimcomplex a identificat deja 32 de propuneri legislative care pot armoniza cadrul juridic actual, propuneri care, odată aplicate, ar avea efecte benefice pentru România şi dorim să ajutăm ţara să iasă cât mai repede din acest "somn al minţii"!

Salutăm şi decizia de implicare directă a Romgaz în salvarea unui combinat chimic de îngrăşăminte (Azomureş) şi sprijinim indirect orice demers care va duce ca România să revină pe direcţia reindustrializării. O ţară este puternică dacă are companii puternice, iar România a fost şi poate redeveni o forţă în industria chimică.

Salutăm şi implicarea Preşedenţiei poloneze a Consiliului Uniunii Europene, care a propus, în cadrul întâlnirii miniştrilor economiei de la Varşovia (azi 3 februarie), ca trei industrii puternic afectate de criza energetică şi reglementarea legislativă excesivă să beneficieze de suport şi atenţie sporită anul acesta, aceste trei industrii fiind: chimie, siderurgie şi automotive. Ne-ar bucura să regăsim acest mesaj şi în preocupările Executivului de la Bucureşti şi suntem deschişi la colaborare în vederea unei strategii industriale corecte şi coerente.

În încheiere:

"La finalul războiului (în cazul nostru, cel economic), toţi îşi vor aminti doar de faptele pozitive şi nu de erori" - este o altă învăţătură a unui celebru politician.