OPINII În ce fază a bulelor speculative ne aflăm?

Trăim în zodia banilor ieftini, iar umflarea preţurilor în anumite sectoare din economie pare inevitabilă. Rămâne doar să încercăm să identificăm fazele bulelor speculative şi să sperăm că ne vom feri la vreme din calea molozului când aceastea se sparg.

În ordine, avem următoarele etape. Acumulare timpurie (smart money)-intrarea jucătorilor instituţionali - corecţii de parcurs (capcană pentru vânzători) - focalizarea media-entuziasm-lăcomie ("dacă nu mai apuc la preţurile astea?") - "noua paradigmă" (analiştii ne explică de ce ar trebui să ne obişnuim cu noile preţuri, de ce e normal ca acestea să stea atât de sus) - prima corecţie de amploare dar ignorată de majoritatea jucătorilor (negare, "e doar un accident", capcană pentru cumpărători) -frica incipientă - panică, deţinerile sunt lichidate indiferent de preţ ("să salvăm ce se poate salva") - revine acumularea (banii inteligenţi cumpără treptat, fără să preseze, la începutul unui nou ciclu). Cam aşa arată fazele unei bule speculative, iar dobânzile noastre la minime istorice ne îndeamnă să privim mai atent în jur spre sectoarele mai dinamice ale economiei, pentru a indentifica din vreme semnalele de alarmă.

Primul vine din zona pieţei imobiliare, în mare agitaţie acum. Se construieşte mult, creditul e ieftin, există garanţii de stat la creditele ipotecare şi venituri în creştere. Din fericire, preţurile sunt încă cu 20-30% în medie sub vârfurile din 2008 în condiţiile în care veniturile în lei sunt mai mari (aprecierea e mult redusă însă raportat la salariile în euro), iar creditele ipotecare se acordă acum în lei. Avem şi focalizare media, se pot remarca semnele unui entuziasm al cumpărătorilor pe fondul veniturilor mai mari din ultima vreme, dar încă lăcomia nu s-a instalat. Vorbesc de creşterea agresivă a preţurilor pe termen scurt. În perspectivă, o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare dinspre BNR (norme mai restrictive în ceea ce priveşte impunerea raportului rată/venituri), renunţarea la programul Prima Casă din partea statului şi creşterea treptată a dobânzilor pot răcori piaţa împiedicând-o să ajungă în zona periculoasă a bulei.

Bursa este la rândul său tot la vreo 30 de procente de precedentele recorduri, impulsionată de bănci şi companiile energetice (foarte generoase la dividende sub presiunea statului în căutare de bani). Am avut acumulare inteligentă, creşterea expunerii instituţionalilor, focalizare media cu ocazia ultimelor IPO-uri, dar lipsesc entuziasmul şi lăcomia, nu mai vorbesc de "noua paradigmă". Cam greu să apară entuziasmul în condiţiile în care numărul intermediarilor continuă să scadă, iar canalele prin care publicul este atras spre bursă rămân tot cele convenţionale (cu brokerii care îşi aşteaptă cuminţi viitori clienţi în birouri).

Mult mai palpabilă este bula în zona de retail, cel puţin dacă ne luăm după cifrele Statisticii. Se consumă mai mult, se cumpără gadgeturi IT mai scumpe (chiar dacă epoca plasmelor achiziţionate cu buletinul a trecut avem acum telefonul inteligent de o mie de euro), se merge în vacanţe mai costisitoare (Litoralul românesc a fost plin în acest an, iar preţurile rivalizează deja cu Turcia/Grecia, nu mai vorbesc de Bulgaria), se "investeşte" din nou în maşini, mai ales că regimul fiscal e mai permisiv. Consumul e încurajat de atitudinea agresivă a băncilor (au început să sune iar telefoanele cu "nu vreţi un credit cu rată lunară de numai x lei?") şi avem, în premieră, şi o piaţă alternativă a creditului bancar, multe companii de împrumuturi "rapide" bătându-se pe clientela exclusă de bănci (evident, dobânzile sunt astronomice).

Pe plan extern, aparent paradoxal raportat la preţul banilor, cotaţiile la energie rămân reduse (să nu neglijăm însă componenta lor geopolitică, doar nu vrem să ajutăm Rusia să se retehnologizeze şi să se supradoteze militar...), dar avem bula noilor monede virtuale (Bitcoin & Co). Mulţi identifică în spatele Bitcoin vechea intenţie de a despărţi publicul de cash, reambalată (anonimitatea tranzacţiilor cu Bitcoin e o legendă), iar aici deja putem identifica faza lăcomiei şi chiar noua paradigmă (deşi nu în explicaţiile analiştilor de prim rang) semn că o spargere a balonului se apropie.