OPINII Întreprinzători şi antreprenori

Regimul ciocoiesc, instaurat în România de către fostele slugi securisto-nomenclaturiste ale detestatului regim comunist, se caracterizează, printre altele, prin promovarea largă a inculturii şi incompetenţei în toate structurile şi la toate nivelele conducerii statului. În cele mai multe cazuri, aceste structuri nu sunt constituite din profesionişti, ci din politruci, de o calitate mult mai proastă decât aceea a predecesorilor lor comunişti. Cine a avut răbdarea şi tenacitatea de a parcurge cele câteva mii de pagini care constituie "documentele programatice" ale integrării României în Uniunea Europeană rămâne înmărmurit atât de conţinutul acestor "documente", cât şi de generozitatea conducătorilor europeni, care se angajează să sprijine naţiunea română, în ciuda calităţii mizerabile a guvernanţilor săi. Este vorba despre Planul Naţional de Dezvoltare (PND), aproape 400 de pagini, care ar fi mai potrivit să se numească Planul Naţional de Subdezvoltare, despre care o să mai vorbim, şi despre componentele sale, denumite Programe Operaţionale Sectoriale (POS), în număr de 8, cele mai multe cu un volum de peste 300 de pagini, fiecare. Menirea declarată a acestor documente ar fi aceea de a ne arăta unde vom ajunge în dezvoltarea noastră economică şi socială în următorii şapte ani, de ce re­surse (bani) vom dispune, cum şi pentru ce le vom cheltui.

În perioada 2007-2013, pentru realizarea Programului Operaţional Sectorial - Dezvoltarea Resurselor umane (POS-DRU) vor fi cheltuite aproape 4 miliarde de euro. POS-DRU are multe componente denumite "axe prioritare" şi "domenii de intervenţie", printre care şi unul denumit "Pro­movarea culturii antrepre­noriale".

În nota de fundamentare a acestui domeniu de intervenţie, autorii POS-DRU, adică specialişti bine plătiţi ai Autorităţii de Management din cadrul Minis­terului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei (MMSSF) ne spun că: "Antreprenoriatul s-a dezvoltat în România relativ recent şi, de aceea, încă mai sunt multe de făcut pentru extinderea şi dinamizarea sectorului privat. POS-DRU urmăreşte dezvoltarea spiritului antreprenorial prin servicii de consiliere şi consultanţă în vederea demarării unei afaceri, precum şi prin sprijinirea persoanelor care doresc să demareze o afacere prin instruire şi pregătire specifice". În paragraful următor aflăm că "POS-DRU va sprijini dezvoltarea IMM-urilor prin promovarea pregătirii pro­fesionale antreprenoriale şi dez­voltării competenţelor mana­geriale".

Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX), cuvântul "antreprenor" desemnea­ză "o persoană care conduce o antrepriză", iar cuvântul "antrepriză" desemnează "o întreprindere care execută lucrări de construcţii pe bază de contract". Conform aceluiaşi DEX, cuvântul "întreprinzător" desemnează "o persoană care are spirit de acţiune, de întreprindere", iar cuvântul "întreprindere" are şi sensul de "acţiune începută din proprie iniţiativă". Webster"s Dictionary, cea mai competentă instituţie mondială în domeniu, ne spune şi el că "entrepreneur" este "persoana care organizează, conduce şi îşi asumă riscurile unei în­treprinderi", aceasta din urmă fiind "o acţiune riscantă, începută din proprie iniţiativă".

Iată, deci, că nu antreprenorii, adică cei care conduc întreprinderi de construcţii, ci întreprinzătorii, cei care iniţiază noi întreprinderi, noi entităţi economice, trebuie să fie "grupul ţintă" de persoane pentru a căror formare ar trebui cheltuiţi banii UE şi de la bugetul de stat al României, pentru investiţia intitulată "Promovarea culturii antreprenoriale".

Nu este o simplă problemă de lingvistică, de traducere a unor cuvinte dintr-o limbă în alta. Elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare al României, ca şi a componentelor acestuia, Programele Operaţionale Sectoriale, nu este treaba traducătorilor. Este o responsabilitate fundamentală a guvernanţilor, o componentă esenţială a politicii economice care determină viitorul unei întregi naţiuni.

Promotorii culturii "antreprenoriale" vor fi cei care vor elabora normele şi criteriile pe baza cărora vor fi aprobate proiectele de investiţii de miliarde de euro. Ce fel de calitate pot să aibă aces­te proiecte, ce rezultate ne putem aştepta să obţinem prin cheltuirea uriaşelor sume de bani oferite cu atâta generozitate de naţiunile surori ale UE, dacă gestionarea acestor bani a încăput pe mâna unor oameni care confundă "antrepriza" cu "întreprinderea" şi "an­treprenorul" cu "întreprinzătorul"?