OPINII Listarea Hidroelectrica revine pe tapet, iar Fondul Proprietatea îşi vede exitul cu ochii

Deşi părea îngropată în urma creionării proiectului Fondului Suveran de Investiţii (compania urma să fie inclusă printre activele acestuia), potenţiala listare a Hidroelectrica este adusă în prim-plan de noul consilier al Primului Ministru, Remus Borza, cel ce pare să-i ia locul demisionarului Darius Vâlcov în postura de eminenţă cenuşie a executivului. "Hidroelectrica este o societate pe profit. Astăzi, Ebitda Hidroelectrica este de 70%. Nu are nevoie de bani. Dar un pachet rezidual trebuie vândut pentru că micii acţionari sunt atenţi - este vorba despre banii lor - şi atunci sunt atenţi la detalii. Astfel, compania va putea fi ferită de ceea ce ar însemna, la un moment dat, intervenţie a factorului politic", a spus Borza într-un interviu pentru un cotidian financiar.

Să punem puţin în context personajul şi compania. Borza s-a înscris recent în PSD dar este fost liberal (a fost exclus din ALDE deoarece a sprijinit guvernul Grindeanu în timpul moţiunii de cenzură iniţiate de PSD, fiind acuzat atunci că ar viza un post de ministru al energiei într-un potenţial guvern Grindeanu II). Este şi fost administrator judiciar al Hidroelectrica, companie pe care a curăţat-o de firmele-căpuşă în perioada când aceas-ta s-a aflat în insolvenţă. Ca fost liberal pare să-şi dorească privatizarea deşi social-democraţii declaraseră, în repetate rânduri, că nu mai vor vânzarea activelor din economie (e foarte neclar ce se va întâmpla în perioada următoare cu Fondul Suveran de Investiţii). Să nu uităm însă că în perioada când Borza era administrator special la Hidroelectrica, despre companie se vorbea în termenii privatizării prin bursă a unui pachet minoritar, deci Borza face cumva un arc peste timp. Curăţarea Hidroelectrica de căpuşe pare să fi fost deci un gest binevenit în ipoteza apropiatei ieşiri pe bursă a companiei. Poate şi scopul nedeclarat al demarării acelui proces. Ca fost administrator al Hidroelectrica, Borza uită însă un detalilu esenţial: are cine să sancţioneze derapajele conducerii companiei, de vreme ce există un minoritar cu mare greutate la Hidroelectrica, mă refer aici la Fondul Proprietatea.

Păi dacă nici FP-ul nu ţipă când se produc lucruri mai puţin clare la Hidroelectrica nu ţipă nimeni.Aşa că argumentul listarii prin prisma supunerii deciziilor administrative ale conducerii prin filtrul acţionarilor minoritari nu prea stă în picioare.

Altfel, deşi FP-ul ameninţase că ar putea lista compania singur (e vorba de pachetul său minoritar de 20%) dacă statul nu se grăbeşte să o facă, Fondul nu a demarat acest gest dintr-un motiv simplu. Teama de dis-count. Vânzarea unui pachet minoritar într-o companie închisă primeşte din start un discount generos iar faptul că toată lumea bună ştie că FP-ul este tare grăbit să iasă de la Hidroectrica ar genera un bonus suplimentar (vezi cum scăzuseră până la 21 lei acţiunile Romgaz - care erau listate însă! - când FP au ieşit din acţionariat). Dacă însă statul listează Hidroectrica, FP-ul îşi poate vinde mai bine pachetul său pentru că, pe de-o parte, cine cumpără va fi în posesia unor acţiuni listate, care nu mai au riscul unei deţineri captive, iar pe de altă parte, pentru că preţul de la care se va negocia discountul va fi raportat la preţul de închidere a IPO-ului, previzibil unul mare.

În final, un sfat. Dacă statul listează Hidroelectrica totuşi, cel mai bun moment să luaţi acţiuni nu va fi în momentul demarării IPO-ului ci în cel în care FP-ul îşi va vinde la rândul său deţinerile. Acolo ar trebui intrat cu toţi banii alocaţi în acest scop, căci în cadrul IPO-ului preţul va fi mare iar suprasubcrierea consistentă.