OPINII Un scenariu românesc pentru criza gazelor

Plafonarea preţurilor în domeniul energiei electrice şi gazelor pentru consumatorii casnici a avut la bază ideea că ascensiunea preţurilor reprezenta un fenomen pe care pieţele îl vor regla cumva din mers. S-a sperat că, până în primăvara lui 2023, acestea se vor reaşeza astfel încât Guvernul să poată renunţa la politica fixării preţurilor. Faptul că strategia e nesustenabilă pe termen lung o arată şi marile întârzieri la plata datoriilor către furnizorii de energie electrică, unde statul acoperă diferenţa dintre preţul plafonat şi preţul de vânzare.

Ce se va întâmpla din 2023 dacă preţurile nu vor scădea semnificativ? O primă variantă ar fi revenirea la piaţa reglementată pentru a proteja consumatorii. Ne uităm la preţul de producţie şi stabilim cu cât vând companiile respective în România, având grijă să le asigurăm o marjă decentă de profit din care să susţină şi viitoare investiţii (şi, la preţul gazului, ajungând acum la peste 2.000 euro/1.000 mc în Europa, marja de profit este imensă). Anul următor ajustăm preţurile reglementate, dacă este cazul, şi tot aşa. Şi, esenţial, interzicem exporturile astfel încât preţul intern să nu fie influenţat prea mult de cantităţile importate (cam 30% este dependenţa noastră de gazele de import)

Asta ar presupune însă că piaţa europeană îşi revine cumva şi că ruşii se hotărăsc să reia exporturile la un tranzit decent. Deci un soi de acord pentru Ucraina. În caz contrar, România va exporta gaz autohton din solidaritate europeană şi e greu de crezut că vom menţine două preţuri, unul pentru piaţa internă şi altul pentru piaţa externă. Chiar şi aşa, cantităţile importate vor creşte pe măsura majorării exporturilor, iar un eventual preţ reglementat va fi pus repede sub presiune. În acest caz, Guvernul va folosi dividendele scoase de la companiile energetice pentru a susţine protecţia socială pentru consumatorii mai vulnerabili, iar restul se va descurca aşa cum poate, strângând cureaua în jurul taliei (limitând consumul şi folosind o haină suplimentară iarnă) sau în jurul gâtului (faliment).

În funcţie de care scenariu vi se pare mai probabil, puteţi vinde acţiunile Romgaz, Petrom, Nuclearelectrica din portofoliu care s-au apreciat considerabil în 2022 sau, dimpotrivă, vă puteţi mări expunerile sau intra pe acestea speculativ, în aşteptarea profiturilor şi dividendelor mari din 2023.

E cam greu de presupus că lanţul de iubire dintre Europa şi Rusia se poate reînoda ca înainte de invazie, deşi am mai văzut sancţiuni şi retrageri ale lor şi după 2014, când cu anexarea Crimeii. E drept, atunci nu erau atâtea victime vizibile şi aparenţa unui război în toată regula în Europa. În tot cazul, pentru asta ar fi nevoie de mai mult de un an şi de experienţa neplăcută a consumatorilor europeni trecuţi prin iarna 2022-2023 cu multe suspine, astfel încât presiunea în direcţia schimbării strategiei la nivelul UE să vină de jos în sus.

Una peste alta, e greu de crezut că vom mai vedea preţuri decente ale energiei mai devreme de 1-2 ani, iar şansele unei reveniri la preţuri reglementate ar fi mai mari abia în viitorul an electoral (în 2024), când astfel de măsuri au un impact mai mare şi la urne.