Ordonanţele de urgenţă pe justiţie, criticate dur de Comisia de la Veneţia

Comisia de la Veneţia va da publicităţii în zilele următoare opinia cu privire la modificarea legislaţiei penale şi a legilor justiţiei din ţara noastră, prin intermediul ordonanţelor de urgenţă.

Opinia Comisiei de la Veneţia a fost solicitată de parlamentarii PNL care au trimis o sesizare către forul european, de asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, imediat după aprobarea de către guvernul Dăncilă a OUG 7/2019 si OUG 12/2019, acte normative care au fost contestate de mii de judecători şi procurori din întreaga ţară.

Conform draftului opiniei ce urmează a fi adoptată şi publicată în perioada următoare, Comisia de la Veneţia invită autorităţile de la Bucureşti să limiteze drastic utilizarea ordonanţelor de urgenţă.

Potrivit draftului, elementele cele mai problematice ale reformei legislative în domeniul Justiţiei din 2018, identificate în avizul din octombrie 2018, fie au rămas neschimbate, fie au fost agravate.

Experţii europeni arată: "Cel mai ingrijorător este faptul că Guvernul continuă să promoveze modificări legislative prin ordonanţe de urgenţă", chiar dacă în Constituţie se prevede, în mod clar, că aceste acte normative ar trebuie să fie măsuri excepţionale.

În draftul opiniei se mai arată: "Textele juridice rezultate nu sunt clare. Această practică slăbeşte controlul extern asupra Guvernului, contravine principiului separării puterilor şi perturbă securitatea juridică. (...) În privinţa modificărilor ulterioare aduse celor trei legi din domeniul justiţiei, acestea ar trebui să se facă printr-o procedură legislativă normală".

Comisia de la Veneţia este nemulţumită de modul în care a fost înfiinţată Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. Oficialii europeni menţionează că motivele pentru înfiinţarea acestei secţii, cu o competenţă vag definită, rămân neclare. Ei susţin că procurorii şefi ai secţiei au fost numiţi în cadrul unui regim tranzitoriu care a eliminat, de facto, aripa procurorilor din cadrul Consiliului Suprem al Magistraturii din procesul de luare a deciziilor, ceea ce contravine conceptului instituţional al CSM, privind separarea carierelor.

Experţii europeni mai arată că nu este clar în ce măsură procurorii din secţie şi procurorul şef al acesteia fac obiectul controlului ierarhic al procurorului general.

Cu privire la acest aspect, în draftul documentului se spune: "Aceasta poate consolida opinia unora potrivit căreia adevăratul motiv al reformei instituţionale este acela de a schimba cursul anchetelor penale în unele cauze de notorietate".

Comisia mai arată că schimbările făcute în cadrul secţiei prin ordonanţe de urgenţă sunt alarmante şi că este posibil ca secţia să primească (dacă nu a primit deja) cauze complexe şi important privind corupţia sau criminalitatea organizată.

În documentul respectiv se precizează: "Întrucât secţia nu ar fi în măsură să soluţioneze în mod eficace toate cauzele care intră în sfera sa de competenţă, aceasta riscă să constituie un obstacol în calea luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate".

Experţii Comisiei susţin că numirile efectuate la DIICOT, DNA şi Parchetul General arată că sistemul a rămas acelaşi, adică unul în care ministrul Justiţiei - care este numit politic - are un rol decisiv în procedură, rol ce nu este contrabalansat de competenţele preşedintelui ţării sau ale CSM.

De aceea, Comisia de la Veneţia va recomanda elaborarea unui sistem de numire care să confere Secţiei de procurori din cadrul CSM un rol cheie şi proactiv în procesul de numire a candidaţilor în funcţii înalte de conducere în cadrul sistemului Ministerului Public".

Instituţia atrage atenţia că este posibil ca procurorii în funcţie să fie îndepărtaţi din poziţii, în mod arbitrar, ca urmare a noilor criterii de eligibilitate şi stabilite, prin ordonanţe de urgenţă.

De aceea, Comisia de la Veneţia "îndeamnă autorităţile române să nu aplice noile criterii de eligibilitate procurorilor care erau deja în funcţie la momentul adoptării respectivelor modificări legislative".