Otilia Frolu, Bancpost: Mă aştept la o relansare, anul acesta, a fondurilor europene

Reporter: Care credeţi că sunt principalele probleme care intervin în absorbţia fondurilor europene?

Otilia Frolu: Fondurile europene sunt primele fonduri publice la scară masivă pe care administraţia publică românească a primit sarcina să le aloce contra unor criterii de performanţă bine stabilite. În general, experienţa administraţiei publice constă în alocarea bugetului public pe baza unui program încă anual, într-un cadru suficient de relaxat care permite modificări importante şi bruşte ale aşa numitor "priorităţi guvernamentale". Ca urmare, sarcina alocării fondurilor europene nu este una uşoară. Succesul unei astfel de politici depinde nu doar de acţiunile autorităţilor, dar şi de calitatea consultanţei, antreprenoriat şi bănci, dar mai ales depinde de interacţiunea dintre toţi aceşti parteneri.

Poate părea surprinzător că proiecte de investiţii cu granturi aprobate să nu fie considerate bancabile. Această situaţie însă a devenit un peisaj obişnuit şi multe contracte de finanţare prin granturi nu se pot realiza din lipsă de lichidităţi, băncile neacordând finanţarea necesară. Filtrele de eligibilitate sunt diferite: autorităţile urmăresc şi aprobă proiecte care reflectă angajamentul investitorului faţă de maximul de indicatori economici şi sociali - pentru dezvoltare, iar băncile analizează şansele reale de realizare a angajamentelor asumate. Această diferenţă este riscul de proiect. Pentru luarea unei decizii, băncile apreciază experienţa anterioară a investitorilor în domeniul în care propun proiecte de investiţii, capacitatea lor de a depăşi dificultăţi în implementare şi de a duce proiectul la bun sfârşit.

Când clienţii sunt companii sau autorităţi publice, deseori solicită finanţări pe perioade de peste 10-15 ani, ceea ce presupune un grad ridicat de incertitudine şi reticenţa finanţatorilor, mai ales în contextul actual, în care finanţările guvernamentale au un preţ clar pentru scadenţe de maxim şapte ani.

Reporter: Care dintre programele operaţionale prezintă o rată de absorbţie ridicată?

Otilia Frolu: Ultimele şase luni reprezintă un salt în special pe aprobare şi contractare, pe toate programele operaţionale, iar plăţile practic s-au dublat. PNDR (n.r. Planul Naţional de Dezvoltare Rurală) s-a dinamizat într-o măsură mai mare decât fondurile structurale, şi mai devreme cu şase luni, iar progresele au o viteză corectă pentru a atinge absorbţia totală în termenul stabilit. Pe ansamblu, ţara noastră ar trebui să facă plăţi de aproximativ 40 miliarde lei anual că să atingă termenele, iar în prezent suntem la aproximativ 11 miliarde, la sfârşitul primului trimestru. În principiu se poate realiza dezideratul final, dar cu nişte eforturi formidabile şi susţinute.

În urmă cu un an, se atingea primul miliard de lei plătit pentru proiecte de dezvoltare regională prin POR (n.r. Programul Operaţional Regional), urmat foarte aproape de sumele plătite pentru proiecte în agricultură, prin PNDR. La sfârşitul lunii martie din acest an, agricultura are absorbite peste şapte miliarde lei, în timp ce dezvoltarea regională doar aproape trei miliarde lei. Urmează sumele cheltuite în proiecte de dezvoltare a resurselor umane, peste 2,5 miliarde lei.

Putem observa şi progresul diferit între ritmul aprobării şi contractării faţă de ritmul plăţilor. PNDR a reuşit să activeze ritmul plăţilor în cadrul proiectelor contractate la mijlocul anului 2010 şi astăzi vedem o rată de plăţi la jumătate din sumele aprobate, în timp ce fondurile structurale au atins maxim o treime din sumele aprobate.

Când ne uităm acum la cifrele care descriu procesul de absorbţie a fondurilor, observăm că până în prezent s-a depus un volum de proiecte de cel puţin dublul fondurilor alocate pe întreaga perioadă de programare. Pe de o parte asta este bine, înseamnă cel puţin că există cerere şi promotori entuziaşti de proiecte şi de asemenea că o nouă meserie într-adevăr s-a născut, aceea de consultanţă pentru proiecte. Pe de altă parte, aflăm că o mare parte dintre proiectele depuse sunt de slabă calitate şi nu se situează la punctajul minim cerut pentru eligibilitate sau că multe proiecte care trec pragul eligibilităţii se dovedesc că nu sunt bancabile, ca urmare nu pot fi realizate sau se dovedesc şi bancabile, dar reuşesc cu greu să ajungă la stadiul absorbţiei efective, adică la decontarea integrală a cheltuielilor eligibile. În plus, acest debit documentar solicită la maxim capacitatea autorităţilor de implementare, care trebuie să "corecteze" toate aceste propuneri într-un timp dat.

Reporter: Care credeţi că va fi gradul de absorbţie al fondurilor europene până la sfârşitul anului 2013?

Otilia Frolu: Cred că anul acesta este foarte important pentru economia ţării noastre şi mă aştept la o relansare a acestor investiţii. Mi-ar plăcea să cred că această intensitate se va menţine şi va duce la o absorbţie totală a fondurilor până la sfârşitul anului 2013, dar este puţin probabil, dacă actualul sis-tem continuă în forma actuală, fără modificări importante.

Reporter: Ce soluţii propuneţi?

Otilia Frolu: Externalizarea mai multor secvenţe de implementare, inclusiv alocarea fondurilor de către bănci, ar putea fi o soluţie, dacă este însoţită de specializarea personalului autorităţilor de implementare în negocierea şi monitorizarea contractelor.

Cred că absorbţia fondurilor ar fi îmbunătăţită şi printr-o planificare mai promptă a lansării de apeluri. Se ştiu sumele încă nelicitate şi se pot estima şi sumele din contractele neperformante, care trebuie să fie reziliate şi relansate. Deci se poate creiona un calendar pentru lansarea acestor sume, care să acopere în totalitate acest an şi chiar 2012. O asemenea predictibilitate ar stimula promotorii de proiecte să se pregătească mai bine, ridicând astfel nivelul general al aplicaţiilor atât pentru autorităţi, cât şi în relaţia cu băncile.

Reporter: Cum a fost anul trecut pentru Bancpost, pe partea de co-finaţare proiecte din fonduri europene?

Otilia Frolu: Bancpost este prezentă în peisajul fondurilor europene din 2007, dar acordarea de credite pentru astfel de proiecte a început în 2009, a luat amploare în 2010 şi continuăm acest trend. La acest moment vorbim despre un portofoliu de proiecte în diverse industrii, alimentară şi prelucrătoare, construcţii, energie, silvicultură şi servicii. Firmele pe care le-am finanţat au experienţă anterioară şi avem încredere că sprijinim parteneriate pe termen lung.

Reporter: Care sunt segmentele din care care au fost respinse proiectele?

Otilia Frolu: De obicei, proiectele sunt respinse nu neapărat pentru că sunt într-un domeniu anume, dar anumite particularităţi ale domeniului pot influenţa decizia de finanţare. De exemplu incertitudinea modului de aplicare a legii de promovare a producţiei de energie din surse regenerabile are influenţă majoră asupra stabilizării cashflow-urilor acestor investiţii. În agricultură, unde piaţa este foarte fragmentată, cu practici şi preţuri mai mult locale decât naţionale, analiza calitativă este mult mai detaliată şi mecanis-mul proiectului trebuie mult mai bine definit.

Reporter: Ce ar trebui să facă clienţii pentru a avea proiecte eligibile?

Otilia Frolu: Să pornească de la o idee de dezvoltare a afacerii pe care o derulează. Ideea să fie fezabilă, în sensul unei dezvoltări raţionale şi a unei creşteri credibile de cifre de afaceri sau număr de angajaţi. De asemenea, ideea de proiect trebuie să se dovedească bancabilă, adică investitorul să asigure o contribuţie proprie în proiect, alături de creditul de la bancă şi fondurile nerambursabile şi să asigure garanţii minime.