Modificarea legislaţiei negocierilor colective şi a dialogului social ameninţă echilibrul dintre sindicate şi patronate, a atras atenţia ieri, într-o conferinţă de presă, Ovidiu Nicolescu, preşedinte de onoare al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Domnia sa a declarat: "Trag un semnal de alarmă referitor la statutul partenerilor sociali şi la menţinerea unui echilibru între aceştia. Concret, mă refer la încercarea de reformă a dialogului social şi a negocierilor colective. În Senat, a fost făcută o propunere de reformă a Legii dialogului social, propunere care a fost însoţită de 128 de amendamente, aprobate de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Propunerea (şi implicit cele 128 de amendamente) înlocuieşte rezultatul a opt luni de negocieri între partenerii sociali, cu implicarea Minis-terului Muncii. Aceasta este o problemă esenţială de care depind, atât veniturile populaţiei, cât şi stabilitatea economică, inflaţia, echilibrele macroeconomice. Senatul a respins propunerea, din fericire, dar a înaintat-o la Camera Deputaţilor, care este decizională. Respingerea Senatului este, aşadar, un lucru pozitiv, dar nu rezolvă problema".
CNIPMMR îşi exprimă poziţia şi trage un semnal de alarmă din acest punct de vedere, efectele fiind ample, inclusiv asupra salariului minim, a adăugat reprezentantul Consiliului.
Domnul Nicolescu susţine că CNIPMMR este împotriva acestei iniţiative pentru că: propunerea nu a res-pectat normele de tehnică legislativă prevăzute în Legea 24/2001 - nu are studiu de impact.
Preşedintele de onoare al Consiliului a explicat: "Nu ştim cât ne costă, nu ştim ce beneficii şi/sau ce dificultăţi vom avea. Mergem mai departe în orb. Nu este posibil aşa ceva!".
De asemenea, domnia sa mai spune că nu a fost realizat testul IMM, prevăzut prin Legea 346/2004, adăugând: "IMM-urile sunt mici, deci vulnerabile, dar foarte importante pentru că angajează cea mai mare parte a forţei de muncă din sectorul productiv. Subliniez că nu avem nici impactul general şi nici pe cel asupra sectorului cel mai generos ca număr de firme, cu cea mai mare parte a capitalului românesc, dar cel mai vulnerabil. Propunerea nu res-pectă convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii - se încalcă 3 dintre acestea, ele fiind legiferate şi în Româ-nia. Din punct de vedere economic şi social, această reformă înseamnă instituirea unui grav dezechilibru între patronate şi sindicate - privilegiile sindicatelor se amplifică foarte mult, concomitent cu impunerea pentru firme a unor obligaţii care nu sunt normale. În plus, aceste prevederi se aplică şi pentru sectorul bugetar, ceea ce înseamnă că salariaţii din acest sector negociază măriri de salarii fără să aibă în vedere prevederile bugetului de stat (fără implicarea Ministerului de Finanţe). Aceştia pot să îşi majoreze salariile prin negocieri, inclusiv având impact asupra bugetului de stat. Nu se poate să avem asemenea prevederi care pun în pericol echilibrul financiar şi bugetar al ţării!".
Ovidiu Nicolescu a subliniat că toate aspectele de mai sus au mai făcut obiectul unei astfel de încercări, pe care Curtea Constituţională a declarat-o neconstituţionale.
"În concluzie, CNIPMMR consideră necesar ca, în primul rând, orice propunere în acest sens să respecte legea, ceea ce nu se întâmplă şi în acest caz. Cerem să fie efectuate studiul de impact şi testul IMM şi subliniem că această reformă provoacă grave dezechilibre între partea patronală şi cea sindicală", a mai spus reprezentantul Consiliului.
Dacă această propunere va fi adoptată, ţara noastră va avea probleme şi mai mari decât în prezent, la nivel sectorial, industrial şi macroeconomic, birocraţia se va accentua, iar investiţiile în România vor fi afectate şi de acea-stă dată, a conchis domnia sa.
Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR: "Singura obsesie a părţii sindicale este revenirea la negocierile colective şi la ceea ce însemna perioada de dinainte de anul 2011, când s-a renunţat la acestea şi la contractul colectiv de muncă. De altfel, nu există niciun fel de argument logic în favoarea revenirii la acea situaţie - rata şomajului a scăzut, numărul contractelor în economia reală, privată, a crescut, dar faptul că unii lideri sindicali îşi pierd o armă puternică de negociere în faţa Guvernului şi sunt incapabili să se adapteze la noile provocări ale economiei se traduce prin faptul că încearcă, în mod constant, să ne întoarcem la acea perioadă".
•
Liviu Rogojinaru, secretar general al CNIPMMR, susţine că această propunere reprezintă o lipsă de respect faţă de legislaţia internaţională în materie, încălcând trei articole din Codul Internaţional al Muncii, fapt ce va atrage după sine mari probleme în context internaţional pentru România.
Domnia sa a adăugat: "În plus, conform acestei propuneri, un lider de sindicat îşi poate propune şi aproba ce salariu vrea, ceea ce este stupid! Trebuie să menţionăm că asta atrage şi negocierea în cascadă, deoarece atunci când dai un anumit salariu, angajaţii discută între ei şi fiecare merge apoi şă îşi negocieze salariul, fără să aibă nimic de-a face cu calitatea muncii sau cu timpul petrecut la serviciu. Aceste negocieri în cascadă sunt extrem de periculoase, mai ales în condiţiile actuale, în care firmele private supravieţuiesc cu greu".