"Până la finalul anului, rata de absorbţie a fondurilor europene ar putea ajunge la maxim 20%"

Reporter: Cum caracterizaţi situaţia absorbţiei fondurilor europene în ţara noastră?

Luciana Stan: Ţara noastră avea, la 31 mai 2013, multe proiecte depuse, cu toate limitările impuse Programelor Operaţionale. Volumul lor depăşeşte deja numărul de 36.283 de proiecte, adică de trei ori mai mult decât contribuţia europeană pentru perioada 2007-2013. Dintre acestea, au fost contractate până acum 9.560 de proiecte, avem plăţi interne pentru beneficiari de 26,92% din totalul alocat 2007-2013, însă rambursarea efectivă primită de la CE sub formă de plăţi intermediare atinge cifra de 15,18%, fapt mai mult decât grav având în vedere contribuţia României la Uniunea Europeană şi faptul că ne aflăm în anul de graţie 2013.

Dacă vom continua în acest ritm, probabil că vom reuşi să atragem, până la sfârşitul anului 2013, maxim 20%, iar până în 2015 nu mai mult de 45%. 2015 este termenul maxim de plată pentru cererile de rambursare, poate că în 2016, dacă avem noroc, vom ajunge la 60%. Pe circuitul complicat şi ultra-restricţionat al fondurilor europene se produc blocaje periculoase, care împiedică apariţia unor bani vitali pentru economia românească.

Avem o presiune foarte mare prin condiţionări excesive, iar ghidurile care stau la baza procedurilor de accesare au fost făcute prost, de mântuială, dezinteresat, sau, dimpotrivă, din alte interese.

Este mai mult decât evident că numărul personalului implicat în verificarea, evaluarea şi mai ales contractarea proiectelor este mult subdimensionat, în raport cu volumul de muncă depus, şi de multe ori prea prost plătit. În multe din cazuri, cum ar fi modificarea ghidurilor în ultimele zile de depunere a cererilor de finanţare prin condiţii suplimentare sau termenul foarte scurt de depunere, au nişte motivaţii nu tocmai etice.

Ecuaţia este simplă - ori căutăm soluţii pentru a ieşi din impas, ori ne mulţumim cu statutul de ţară cu handicap de sistem şi cu "ocazia ratată" de a deveni o ţară cu o economie stabilă, dezvoltată şi la standarde europene.

Nu ne cere nimeni să reinventăm roata, ci doar să devenim mai res­ponsabili, mai capabili să simplificăm lucrurile. Având în vedere numeroasele surse de finanţare pentru mediul public sau privat, este necesar ca în următoarea perioadă să se unitarizeze şi să se accelereze mecanismele de finanţare cu o evoluţie reală către simplificarea procedurilor de implementare.

Între problemele cu care se confruntă beneficiarii fondurilor structurale, cum ar fi ghidurile cu cerinţe neclare, lipsa de transparenţă a autorităţilor finanţatoare, procedurile subiective de evaluare, procesul foarte îndelungat de evaluare (ajunge şi la 2-3 ani - MCSI sau MAI de exemplu), întârzierile la semnarea contractelor de finanţare, fraudele, lipsa predictibilităţii, se iveşte o problemă care generează cele mai grave efecte - întârzierea verificării cererilor de rambursare şi, mai ales, întârzierile uriaşe de plăţi către beneficiari.

Reporter: Care consideraţi că sunt provocările pentru ţara noastră, în contextul bugetului multianual UE 2014-2020?

Luciana Stan: Autorităţile se chinuie să negocieze în interesul ţării noastre şi asta nu este un lucru rău. Încercăm să maximizăm orice argument ca să obţinem o alocare bună, în condiţiile în care toate bugetele se reduc, din cauza unei crize care pare că nu se mai termină.

Ce ne facem însă că, acasă, ne aşteap­tă nişte pseudo-specialişti în funcţii de decizie, care au auzit numai la televizor de strategii naţionale, viziune unitară sau analiză de impact?

Degeaba angrenăm noi toate forţele diplomatice pentru obţinerea unui buget potrivit în contextul bugetului multianual UE 2014-2020, când şi partenerii noştri europeni ştiu că nu suntem în stare să îi accesăm. Cred că ar trebui să îi surprindem şi să le demonstrăm contrariul. Şi am putea face asta utilizând "resursele cenuşii" pe care le avem, în detrimentul unor pseudo-tehnocraţi care poate au dorinţă dar nu şi putinţă.

Ţara noastră are nevoie de o strategie naţională integrată, pe paliere economice, sociale, de mediu şi agricultură, pentru că nu prea ştim ce vrem, ce avem nevoie cu adevărat şi mulţi bani se duc pe apa sâmbetei. Pe scurt, ne trebuie specialişti în funcţii cheie care să definească şi să aplice strategii integrate de politici publice prin programe structurale finanţate din fondurile post aderare.

Măsurile care ar trebui luate la nivel guvernamental pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene ar trebui să se concretizeze mai ales în simplificarea modelelor de lucru, transparenţă şi respectarea termenelor în call-urile de proiecte, mărirea numărului de personal şi creşterea salariilor funcţionarilor publici care implementează proiecte, pentru că nu sunt motivaţi, organizarea eficientă a personalului pentru un flux de lucru eficient şi continuu, predictibilitatea plăţilor şi o informare corectă.

Reporter: Care sunt dificultăţile pe care le întâmpinaţi, ca firmă de consultanţă, în accesarea fondurilor europene?

Luciana Stan: Din cauza derulărilor greoaie a proiectelor europene, a procedurilor extrem de îndelungate, uneori de 2-3 ani de aprobare a unui proiect şi a rambursărilor întârziate, firmele de consultanţă specializate pe proiecte europene înregistrează multe probleme de cash flow, ceea ce a condus la falimentul multora dintre ele. Lipsa transparenţei, nerespectarea regulilor şi aşa foarte complicate din ghidurile de finanţare şi lipsa de predictibilitate a aprobărilor de proiecte şi a plăţilor către beneficiari au condus la o discreditare acută a ideii de absorbţie pentru beneficiarii privaţi care nu mai cred în proiectele europene.

Evaluarea îndelungată, uneori timp de 3 ani, evaluarea subiectivă, condiţiile impuse de bănci în ceea ce priveşte creditarea proiectelor finanţate din fonduri europene, deşi FNGCIMM garantează 80% din credit şi băncile pot pune garanţie pe bunurile achiziţionate de doar 20% din valoare, blocarea programelor structuraale precum POSDRU, POSCCE şi POR, toate acestea au condus la o scădere acută a încrederii potenţialilor beneficiari în finanţări europene, mai ales din experienţele anterioare care au afectat grav cash flow-ul beneficiarilor.

Reporter: Ce îi sfătuiţi pe cei care doresc să acceseze fonduri europene?

Luciana Stan: Să aibă foarte multă răbdare, să fie perseverenţi şi insistenţi. Să folosească consultanţi cu experienţă, deoarece rezul­tatele finale sunt mult mai bune. Având în vedere criza economică în care ne regăsim, proiectele europene pot reprezenta o bulă de oxigen, de aceea aşteptarea este până la urmă răsplătită. Fie că vorbim de re-tehnologizare, dezvoltare de noi capacităţi de cercetare dezvoltare, infrastructură, formare, să faci rost de finanţarea necesară în condiţii de piaţă nu e un lucru uşor, mai greu chiar decât a accesa fonduri europene. Putem spune astfel că până la urmă merită efortul. Şi poate până la urmă ne vom schimba abordarea şi vom folosi şi oamenii potriviţi la locul potrivit.