PARLAMENT Comisiile de politică externă audiază nominalizaţii pentru funcţiile de ambasadori

Actualizare 14:53 Ion Jinga, aviz favorabil pentru postul de Reprezentant permanent pe lângă Oficiul ONU

Ion Jinga a primit, marţi, aviz favorabil în comisiile reunite de politică externă pentru postul de Reprezentant permanent pe lângă Oficiul ONU la New York, diplomatul subliniind importanţa vizibilităţii României în cadrul organizaţiei prin participarea la operaţiunile de menţinere a păcii.

Avizul favorabil, care este consultativ, a fost dat cu 13 voturi "pentru", două "împotrivă" şi o abţinere.

Ion Jinga a declarat, la audieri, că a fi ambasadorul României la ONU "obligă şi onorează deopotrivă, România având o tradiţie solidă în diplomaţia multilaterală".

El a precizat că, dacă va primi avizul comisiilor, va avea şansa de a-şi începe mandatul într-un moment special, deoarece anul acesta se aniversează 70 de ani de la crearea ONU şi 60 de ani de la aderarea României la această organizaţie.

Jinga a subliniat că ONU este singura organizaţie internaţională globală, "chemată să răspundă unor provocări noi, ceea ce o face mai relevantă decât oricând".

Diplomatul le-a spus parlamentarilor că va trebui să aibă o abordare pe un palier dublu: promovarea intereselor României în structurile ONU şi promovarea aceloraşi interese în dialogul intracomunitar.

"În semestrul al II-lea din 2019, România va prelua preşedinţia semestrială a Consiliului UE, postură din care împreună cu Reprezentanţa permanentă a UE la New York va trebui să asigure armonizarea poziţiilor celor 28 de state membre la UE", a spus Jinga.

Acesta a subliniat importanţa reformei Consiliului de Securitate aflată pe agendă de foarte multă vreme, astfel încât reacţia Consiliului de Securitate să fie "cât mai rapidă".

O altă prioritate, în opinia lui Ion Jinga, va fi revitalizarea Adunării Generale a ONU.

De asemenea, el a punctat importanţa vizibilităţii României în cadrul ONU prin participarea la operaţiunile de menţinere a păcii.

"Misiunea României va urmări cu mare atenţie evoluţiile din zone adiacente României - mă refer la Ucraina, dar nu numai, la Orientul Mijlociu, la Africa de Nord, evoluţii în conflicte îngheţate, în general tot ceea ce este în apropierea frontierelor României prezintă interes pentru noi. România are în mod tradiţional o prezenţă activă şi vizibilă în operaţiuni de menţinere a păcii. În momentul de faţă participăm la şapte astfel de operaţiuni. Au fost vremuri şi mai bune, în perioada 1995-1997 participam cu 900 de căşti albastre la operaţiuni de menţinerea păcii. Importanţa este multiplă dincolo de faptul că din punct de vedere financiar costurile sunt suportate de ONU. Este important pentru antrenamentul oamenilor noştri fie că sunt reprezentanţi ai MApN, fie că sunt poliţişti, jandarmerie dar suntem din ce în ce mai prezenţi în misiuni politice ale ONU pentru reconstrucţia statului de drept, procese electorale, sisteme judiciare în ţările respective. Este important şi pentru imaginea pe care România o are în ţările în care contingentul de menţinere a păcii include reprezentanţi români şi este important pentru prestigiul şi prestanţa României la ONU. Ne dorim o vizibilitate, iar vizibilitatea înseamnă şi contribuţie", a afirmat Jinga.

Diplomatul a spus, totodată, că România trebuie să-şi consolideze prezenţa în instituţii de promovare şi apărare a drepturilor omului.

"Ceea ce cred că ar trebui să urmărim prioritar acum sunt noile provocări puse de actori nonstatali, încălcări grave ale drepturilor omului, dar în egală măsură şi un fenomen care capătă din ce mai ce mai mult amploare, este vorba de fluxurile de imigranţi. Cred că e o bună ocazie ca România să-şi consolideze prezenţa în instituţiile de promovare, de apărare a drepturilor omului, dar şi în ceea ce priveşte asistenţa umanitară, pentru că avem crize şi situaţii umanitare în apropierea frontierelor noastre. Suntem o ţară mare, suntem o ţară cu potenţial. Forţa unei ţări constă în egală măsură şi în felul în care-şi proiectează posibilitatea de a influenţa evenimente din afara frontierelor sale", a subliniat Ion Jinga.

Întrebat de posibilitatea ca România să fie din nou membru nepermanent în Consiliul de Securitate, Jinga a spus că este lucru este o prioritate pentru MAE şi pentru misiunea României la ONU.

"Astfel de demersuri se desfăşoară, de regulă, de o manieră discretă pentru a avea eficienţă, sunt negocieri bilaterale cu fiecare stat în parte, se negociază susţinere, se pun în balanţă oferte şi contraoferte, de aceea nu aş intra în detalii", a explicat Jinga, adăugând că depinde şi de obţinerea de către blocul est-european a încă unui loc. În prezent, ţările din Europa de Est pot desemna un singur membru nepermanent în Consiliul de Securitate.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, pe 7 mai, decretul privind rechemarea lui Ion Jinga din postul de ambasador în Marea Britanie, după ce, pe 30 aprilie, a aprobat propunerea de numire a sa în funcţia de Reprezentant permanent pe lângă Oficiul ONU la New York.

---

Actualizare 12:39 Emil Hurezeanu, aviz favorabil pentru postul de ambasador în Germania

Emil Hurezeanu a primit, marţi, aviz favorabil în comisiile reunite de politică externă pentru postul de ambasador în Germania, jurnalistul apreciind, în cadrul audierilor, că rolul comunităţii româneşti din această ţară ar putea fi "mult îmbunătăţit".

Avizul favorabil, care este consultativ, a fost dat cu voturi 19 "pentru" şi unul "împotrivă".

Emil Hurezeanu a afirmat, la audieri, că rolul comunităţii româneşti din Germania ar putea fi "mult îmbunătăţit", apreciind că nu se poate vorbi de o invazie a românilor în această ţară în contextul procentului important de oameni angajaţi şi cu studii.

Hurezeanu s-a referit şi la cozile de la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, precizând că legislaţia electorală trebuie schimbată, iar o anumită atitudine faţă de diaspora română ar trebui să dispară.

El a pledat şi pentru îmbunătăţirea diplomaţiei economice, menţionând că există riscul ca firme cu rezonanţă germană să intre în dezbateri publice nu întotdeauna favorabile.

Hurezeanu a subliniat faptul că nu trebuie să fim "definitiv satisfăcuţi de nivelul schimburilor economice", întrucât există "un potenţial mult mai mare".

Totodată, jurnalistul a afirmat că există un deficit de încredere la nivel societal în Germania care se manifestă în presă, în contextul în care vizite ale politicienilor români nu au ecoul binemeritat.

Pe de altă parte, el a spus că România şi Germania sunt două ţări care se cunosc bine, punctând faptul că aproape un milion de oameni, saşi şi români stabiliţi acolo, vorbesc limba noastră.

Preşedintele Klaus Iohannis a aprobat, pe 30 aprilie, propunerea de numire a lui Emil Hurezeanu în postul de ambasador al României în Germania.

Postul de ambasador la Berlin a fost deţinut anterior de Lazăr Comănescu, acesta fiind din februarie consilier prezidenţial, după ce şeful statului a semnat, în 29 decembrie, decretul său de rechemare.

Emil Hurezeanu, născut pe 26 august 1955, la Sibiu, este scriitor şi publicist, fiind unul dintre cei mai cunoscuţi analişti politici ai momentului.

---

Actualizare 11:19 Maior, aviz favorabil în comisii pentru postul de ambasador în SUA

George Maior a primit, marţi, aviz favorabil în comisiile reunite de politică externă pentru postul de ambasador în SUA, el precizând în cadrul audierilor că e inadmisibil ca SUA să fie doar al 11-lea investitor în România.

Avizul favorabil, care este consultativ, a fost dat cu 18 voturi "pentru", unul "împotrivă" şi o abţinere.

George Maior a declarat că este "o onoare şi o provocare" să participe la aceste audieri "având în vedere importanţa relaţiilor strategice dintre România şi SUA", subliniind că a discutat elementele principale ale mandatului său de ambasador cu preşedintele României, Klaus Iohannis, cu premierul Victor Ponta şi cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Fostul director al SRI a subliniat că relaţiile bilaterale româno-americane s-au dezvoltat pe toate planurile după semnarea Declaraţiei Parteneriatului Strategic, fiind "un element central al politicii externe şi a politicii de securitate a României".

El a declarat că în mandatul său "o preocupare constantă" va fi consolidarea relaţiei cu comunitatea românească din SUA.

Totodată, Maior a afirmat că un obiectiv major va fi continuarea demersurilor privind eliminarea vizelor, apreciind că Parteneriatul Strategic ar avea de câştigat prin includerea României în Programul Visa Waiver.

George Maior a subliniat că cele 10 teme ale Declaraţiei Parteneriatului Strategic "trebuie permanent adâncite, dezvoltate, aprofundate în dialogul politic, strategic cu autorităţile americane".

Pe de altă parte, Maior a spus că un aspect care trebuie aprofundat în cadrul Parteneriatului Strategic este relaţia economică bilaterală. "Consider că este inadmisibil ca SUA, cea mai importantă economie din lume, să fie al 11-lea investitor în România. Acest lucru trebuie remediat", a precizat Maior, adăugând că va întreprinde acţiuni pentru a atrage investiţii americane, în special în IT şi energie.

De asemenea, Maior a precizat că Rusia reprezintă "o ameninţare pentru regiune". "Acest lucru trebuie subliniat către factorii americani (...) pentru a conştientiza faptul că există un risc în acţiune pentru ţările din regiune şi pentru România", a spus el.

Preşedintele Klaus Iohannis a aprobat, pe 30 aprilie, propunerea de numire a fostului director al SRI George Maior în postul de ambasador în SUA.

George Maior şi-a dat demisia de la conducerea Serviciului Român de Informaţii pe 27 ianuarie.

El a deţinut funcţia de director al SRI timp de peste opt ani, devenind cel de-al patrulea director al Serviciului Român de Informaţii la data de 4 octombrie 2006.

---

Comisiile pentru politică externă ale Camerei Deputaţilor şi Senatului s-au reunit marţi pentru audierea persoanelor nominalizate pentru funcţiile de ambasadori.

Printre cei audiaţi se numără fostul şef al SRI George Maior propus ambasador al României în SUA, Emil Hurezeanu - ambasador al României în Germania, Adrian Cioroianu - ambasador, delegat permanent pe lângă UNESCO.

Comisiile de specialitate din Parlament îi vor mai audia pe Ion Jinga - ambasador şi reprezentant permanent pe lângă Oficiul ONU, Carmen Liliana Podgorean - ambasador în Republica Argentina şi Republica Paraguay, Cristian Tudor - Qatar, Adrian Davidoiu - ambasador în Regatul Norvegiei, Iulian Buga - Suedia.

Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Petru Filip, a propus ca marţi să fie audiaţi George Maior, Emil Hurezeanu, Adrian Cioroianu, Ion Jinga, Iulian Buga, iar miercuri să continue audierile cu Carmen Liliana Podgorean, Cristian Tudor şi Adrian Davidoiu.

Deputatul minorităţilor naţionale Ovidiu Ganţ şi liberalul Vlad Nistor au susţinut că este nepoliticos ca o parte dintre ambasadori să fie audiaţi marţi şi o parte miercuri.

Comisiile reunite au decis, în final, ca toţi ambasadorii să fie audiaţi în cursul zilei de marţi, cu o pauză de la 12.30 la 14.00.