Paşii anti-justiţie ai lui Tudorel Toader

Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) au criticat, în ultimele zile, ordonanţa de urgenţă de modificare a legilor justiţiei şi au susţinut că noul act normativ va bloca activitatea celor două instituţii. Atât Ministerul Public, cât şi DNA atrag atenţia că actul normativ nu a fost discutat de ministrul Tudorel Toader cu reprezentanţii magistraţilor, că a fost introdus şi adoptat în şedinţa de Guvern fără a avea un aviz, fie şi negativ, din partea Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce denotă lipsa de preocupare pentru un dialog onest între puteri cu privire la prevederi de o importanţă deosebită, care vor afecta semnificativ funcţionarea autorităţii judecătoreşti.

În urma recentei ordonanţe de urgenţă, PNL şi USR au depus, ieri, la Camera Deputaţilor, o moţiune simplă împotriva ministrului Justiţiei. Intitulată "Tudorel Toader şi PSD-ALDE, luaţi mâinile murdare de pe Justiţie", moţiunea reia toate modificările legis-lative iniţiate de ministrul de resort, în ultimii doi ani, cu ignorarea recomandărilor GRECO, rapoartelor din 2017 şi 2018 pe MCV ale Comisiei Europene şi rezoluţiei din 13 noiembrie 2018 a Parlamentului European privind situaţia statului de drept din ţara noastră. Prin prisma acestor modificări şi a recentei ordonanţe de urgenţă prin care justiţia este subordonată ministrului Tudorel Toader, deputaţii PNL şi USR solicită demiterea acestuia.

16 luni i-au fost necesare ministrului Tudorel Toader ca să anuleze independenţa magistraţilor prin modificarea repetată a legilor justiţiei.

În octombrie 2017, Toader şi Guvernul Tudose trimiteau către Parlament pachetul legislativ privind modificarea legilor justiţiei. În decembrie 2017, coaliţia majoritară dezbătea şi aproba prima formă a legii de modificare. Din ianuarie şi până în iunie 2018, preşedintele Klaus Iohannis şi reprezentanţii opoziţiei parlamentare - PNL, USR şi PMP - au dus o adevărată bătălie politică la Curtea Constituţională a României pentru modificarea actului normativ adoptat de coaliţia majoritară PSD-ALDE care a beneficiat la vot, în Parlament, şi de sprijinul unor aleşi ai UDMR. Legea de modificare s-a întors în Parlament, au fost modificate câteva aspecte, neesenţiale, dar dorinţa iniţială a lui Tudorel Toa-der şi a coaliţiei PSD-ALDE a rămas în picioare: conform noilor texte, preşedintele Klaus Iohannis nu are voie să respingă decât o singură dată propunerea făcută de ministrul Justiţiei pentru ocuparea posturilor de procuror şef şi de procuror sef adjunct la Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Mai mult, în ciuda recomandărilor din raportul GRECO din februarie 2018 şi a recomandărilor din raportul din 2017 pe Mecanismul de Cooperare şi Evaluare întocmit de Comisia Europeană, parlamentarii puterii, la iniţiativa ministrului Justiţiei au ales ca rolul Consiliului Superior al Magistraturii să rămână unul de simplu spectator al schimbărilor din justiţie, atât timp cât avizele emise de aceas-tă instituţie nu sunt obligatorii pentru membrii Guvernului şi nici pentru Legislativ.

Deoarece în pachetul iniţial de modificare a legilor justiţiei, parlamentarii au intervenit şi au stabilit că judecătorii şi procurorii cu 20 de ani vechime în magistratură se pot pensiona la cerere, fapt care, dacă ar fi fost pus în aplicare, ar fi generat o depopulare masivă a instanţelor şi parchetelor din ţara noastră, Tudorel Toader a pregătit în toamna lui 2018 o ordonanţă de urgenţă prin care a amânat dispoziţia respectivă pentru anul 2022. Ministrul de resort nu s-a limitat doar la modificarea respectivă, ci, prin aceeaşi OUG 92/2018, a dispus încetarea detaşărilor procurorilor la DNA, DIICOT şi Parchetul General, impunând şi condiţii drastice de vechime pentru ocuparea respectivelor posturi din cele trei structuri ale Ministerului Public. Ultimele măsuri au fost aspru criticate de reprezentanţii opoziţiei parlamentare ce au considerat că au fost luate în favoarea lui Liviu Dragnea, liderul PSD, al cărui dosar privind fraudarea fondurilor europene prin intermediul firmei Tel Drum era instrumentat la DNA de un procuror detaşat şi care nu avea vechimea necesară impusă de Tudorel Toader prin noul act normativ.

Nici aceste modificări nu au fost de ajuns pentru dorinţa ministrului Justiţiei de a-şi subordona total procurorii din ţara noastră. Confruntat cu refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de a o numi pe Adina Florea în fruntea DNA şi de a-l revoca pe Augustin Lazăr din funcţia de procuror general, Tudorel Toader a decis că este momentul să îi taie din prerogative şefului statului. Probabil că ministrul Justiţiei a marşat pe ideea că precedentul de limitare a atribuţiilor prezidenţiale în domeniul justiţiei fusese oricum creat prin decizia 358 din 30 mai 2018, prin care Curtea Constituţională îl obliga pe preşedintele Klaus Iohannis să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi din func-ţia de procuror şef al DNA.

Astfel că, în urmă cu două zile, Tudorel Toader a pus pe masa Guvernului, în plină şedinţă, o nouă ordonanţă de urgenţă, act normativ ce a fost adoptat de membrii Cabinetului Dăncilă, prin care stabileşte că asupra procurorilor şefi nu se mai pronunţă Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, ci plenul acestei instituţii, controlat de gruparea pro-PSD din jurul preşedintelui Lia Savonea. Tot prin acest act normativ, pentru a-i forţa mâna preşedintelui Iohannis să semneze decretul de numire a noului şef al DNA, prin ordonanţa de urgenţă Toader a impus încetarea în termen de 45 de zile a interimatului la şefia oricărei direcţii din cadrul Parchetului General şi chiar în cazul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. După cele 45 de zile, şeful statului este obligat conform noului act normativ să numească şefii parchetelor în funcţiile vacante, deoarece interimatul este desfiinţat.

Pentru a lovi în procurorii care au manifestat în toamna trecută, după adoptarea OUG 92/2018, pe treptele Palatului de Justiţie din Capitală, Tudorel Toader a decis prin aceeaşi ordonanţă că funcţiile vacante de procuror-şef al DNA şi DIICOT, precum şi funcţia de procuror-general pot fi ocupate şi de un judecător, care ar fi exercitat anterior funcţia de procuror.

Referitor la desfiinţarea interimatului pentru funcţiile de procuror-şef, măsura a fost luată de Tudorel Toader şi pentru a preveni o eventuală prelungire cu 6 luni, de către şeful statului, a mandatului actualului procuror general, Augustin Lazăr, mandat care expiră în luna aprilie.

Pentru a controla numirile din fruntea Ministerului Public, Tudorel Toader a stabilit prin acelaşi act normativ înlăturarea condiţiei de vechime minimă pentru numirea în funcţiile de conducere. Mai ales că selecţia magistraţilor o va face, subiectiv, ministrul Justiţiei, care este membru al comisiei în faţa căreia candidaţii vor susţine interviul în urma căruia vor fi departajaţi.

Tot prin ordonanţa de urgenţă, pentru a controla total activitatea procurorilor, Tudorel Toader a introdus un articol în care se instituie atribuţia Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie de a exercita şi retrage căile de atac. Această atribuţie este coroborată cu dispoziţiile art. 88, indice 8, alineat 2 care prevede participarea la soluţionarea acestor proceduri a procurorilor din cadrul secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei, fapt care încalcă independenţa procurorului de şedinţă, prevăzută de art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304/2004. Această încălcare intervine deoarece procurorii care exercită/retrag calea de atac nu fac parte din aceeaşi structură (secţie/unitate de parchet) din care fac parte procurorii care participă la soluţionarea cauzelor şi deoarece lipsa de identitate a structurilor creea-ză premisele unor disfuncţionalităţi procesuale.

Trei paşi legislativi făcuţi de Tudorel Toader au fost suficienţi pentru anularea independenţei procurorilor. Toţi aceşti paşi au fost făcuţi fără ca măcar preşedintele Klaus Iohannis să facă un singur pas de contracarare a măsurilor luate de ministrul Justiţiei şi anume declanşarea referendumului privind continuarea luptei anticorupţie şi privind independenţa justiţiei.