Pentru investitorii americani din ţara noastră, problema majoră este lipsa de predictibilitate fiscală

Lipsa de predictibilitate fiscală reprezintă o problemă acută pentru investitorii americani din ţara noastră, au afirmat, ieri, reprezentanţii Camerei de Comerţ Americană în România (AmCham), cu ocazia conferinţei de presă în care au prezentat a şasea ediţie a Barometrului privind calitatea climatului investiţional.

Conform Barometrului la care au participat 235 de companii din cele 570 firme membre ale AmCham, doar 19% dintre respondenţi consideră că avem un sistem fiscal competitiv ceea ce reprezintă o scădere cu 10% faţă de anul 2023. Potrivit reprezentanţilor Amcham, un motiv al acestei scăderi îl reprezintă impozitul de 1% aplicat pe cifra de afaceri companiilor a căror cifră de afaceri depăşeşte 50 milioane euro, impozit introdus anul trecut, dar aplicat începând cu 2024.

Potrivit lucrării întocmită de AmCham impozitul minim pe cifra de afaceri a impactat semnificativ 39% din companiile americane din ţara noastră şi de aceea reprezentanţii organizaţiei consideră că acest impozit de 1% pe cifra de afaceri este unul injust.

Vlad Boeriu, Chair Taxation Committee şi membru al Consiliului Director din cadrul AmCham a declarat: "Impactul noii taxe minime pe cifra de afaceri cred că a fost subiectul cel mai dezbătut de mediul de afaceri, anul trecut. AmCham continuă să susţină că acest impozit este unul injust, generând efecte anticoncurenţiale şi inflaţioniste. Un impozit care a fost introdus intempestiv şi, ca urmare a acestui fapt, a generat inadvertenţe şi anomalii cu care mediul de afaceri continuă să se confrunte. Cel mai important este că 39% dintre respondenţii sondajului nostru au considerat că acest impozit a avut un impact semnificativ asupra business-ului lor. Introducerea acestui impozit a fost parte a unui pachet care privea şi reducerea cheltuielilor bugetare. Din păcate, lucrul acesta nu l-am văzut. De la început s-a vorbit despre un impozit temporar, iniţial pentru un an, apoi pentru pentru doi ani şi credem în continuare că, odată ce a fost introdus, ar trebui să existe un calendar clar de renunţare la acest impozit care nu aduce neapărat nivelul scontat de venituri bugetare şi creează mari probleme jucătorilor din economie".

Domnia sa a precizat că, privind acest impozit, au intervenit şi inadvertenţe care au generat aplicarea unor taxe la taxe.

Vlad Boeriu a spus: "Pe lângă costul semnificativ mai mare cu fiscalitatea pe care trebuie să-l suporte, vorbim şi de anumite inadvertenţe. În primul rând, acesta se aplică asupra multor altor taxe pe care contribuabilii sunt obligaţi să le colecteze în numele statului, fie că vorbim de taxe speciale la Fondul de Mediu, taxe speciale în energie, taxa pe pungă, taxa clawback, accizele şi alte asemenea taxe care intră în baza de impozitare a acestui impozit de 1%. Fireşte, o taxare a taxelor nu este ceva echitabil. Apoi, avem cheltuielile de Cercetare-Dezvoltare. În general, România are nevoie de de un focus mult mai mare pe Cercetare-Dezvoltare şi atunci, din nou, acestea ar trebui, după părerea noastră, excluse din baza de impozitare a acestui 1%. Apoi, diferenţele de curs valutar dacă ele sunt nefavorabile nu sunt luate în considerare la calculul impozitului de 1%. În anumite luni, contribuabilii pot să piardă din diferenţa de curs valutar, în alte luni să câştige. Partea de câştig se va impozita, în timp ce partea de pierdere nu este luată în considerare".

El a menţionat că sunt necesare ajustări şi în ceea ce priveşte creditul fiscal extern, arătând că un contribuabil român care obţine venituri din străinătate plăteşte o dată impozit în ţara respectivă, având din punct de vedere fiscal un sediu permanent, apoi se întoarce cu venitul respectiv în România şi mai este taxat încă o dată cu acest 1%.

Vlad Boeriu a spus: "România are încheiate tratate de evitarea dublei impuneri cu foarte multe ţări. Acolo se prevede o scutire de impozit sau obţinerea unui credit fiscal pentru impozitul plătit în cealaltă ţară. Dacă avem un contribuabil român care obţine venituri din străinătate, plăteşte o dată impozit în ţara respectivă, având din punct de vedere fiscal un sediu permanent, se întoarce cu venitul respectiv în România şi mai este taxat încă o dată cu acest 1%. Sunt ajustări pe care noi le vedem necesare a fi implementate cât mai curând posibil, până când, sperăm noi, acest impozit va fi eliminat, aşa cum a fost intenţia iniţială. Fiscalitatea a fost văzută ca un avantaj competitiv şi nu cred că este momentul sau poziţia ca România să-şi piardă acest avantaj competitiv. Din răspunsurile primite în anii trecuţi, o treime dintre respondenţi considerau sistemul fiscal ca fiind un avantaj competitiv al ţării. Anul acesta, ponderea este de doar 19%".

• AmCham susţine generalizarea cotei unice de impozitare de 16%

Discuţiile din cadrul coaliţiei de guvernare privind o evenutală majorare a cotei TVA au intrat şi ele în atenţia expertului financiar din cadrul AmCham care a arătat: "Creşterea TVA este o măsură de urgenţă, în sensul în care e o măsură care clar duce la creşterea imediată a veniturilor colectate, pe de o parte, dar aplicarea generalizată sau impactul generalizat pe care îl are denotă o lipsă de direcţie, de analiză, de structură. Părerea mea e că vom vorbi de o creştere a TVA doar în măsura în care nu vom reuşi să aşezăm sistemul fiscal pe nişte baze care să ne ajute economic, măcar pe termen mediu. Nu pot să exclud acest risc, spun doar că ajungem într-un astfel de risc sau într-o astfel de situaţie, dacă nu avem o strategie şi atunci ajung în situaţia în care eu am nevoie urgentă de bani la buget fără să mă gândesc care sunt implicaţiile pe termen mediu sau de fapt, de unde ar trebui să colectez mai mult, din ce sectoare ale economiei, din ce parte a contribuabililor. Atunci, aplic o măsură care ne aduce imediat mulţi bani. Dacă vreţi, tratez un simptom, nu tratez o cauză cu o creştere a cotei de TVA",

El a amintit că TVA a fost crescută o singura dată în criza economică din 2008-2009.

Vlad Boeriu a mai spus: "TVA are această capacitate să-ţi aducă foarte repede bani mulţi, dar nu înseamnă că este o măsură care te ajută în vreun fel la creştere economică, la stabilitate, ci doar îţi rezolvi această problemă într-un termen foarte scurt, cu efecte grele pe termen lung. Vorbim iarăşi de o creştere a inflaţiei, afectarea întregii populaţii, indiferent că vorbim de salariaţi, de pensionari sau de alte categorii de persoane".

Referitor la necesitatea reducerii deficitului bugetar, Cristian Sporiş, preşedintele AmCham România a afirmat că va fi nevoie nu doar de creştere a taxelor, ci şi de măsuri pe partea de cheltuieli bugetare.

Cristian Sporiş a spus: "Veniturile la buget ar putea să fie mai mari cu peste 1,6% din PIB dacă se revine la cota unică generalizată de 16%, cât a fost ea. Recomandarea şi ceea ce susţinem noi este reaşezarea premisei cotei unice. Noi împreună cu membri susţinem acest lucru. Dar, pentru a aborda acest deficit bugetar, va trebui să fie o colaborare şi conlucrare şi trebuie acţionat pe ambele părţi, şi pe partea de cheltuieli, şi în zona de economie gri, unde toată lumea va trebui să contribuie la bugetul statului, potrivit activităţii pe care o desfăşoară",

Potrivit estimărilor instituţiilor financiare şi chiar ale Comisiei Europene, deficitul bugetar al ţării noastre ar putea atinge la finalul anului 2024 aproape 7% din Produsul Intern Brut, cu două puncte procentuale peste cel de 5% prevăzut în legea bugetului de stat pentru anul curs, ceea ce ar face inevitabilă creşterea taxelor şi impozitelor din 2025. De aceea, domnul Sporiş consideră că, pe lângă generalizarea cotei unice de 16%, s-ar putea să asistăm şi la o majorare cu 2 puncte procentuale a actualei cote de TVA, măsură care ar aduce mai mulţi bani la bugetul de stat, dar care va duce la scăderea puterii de cumpărare a cetăţenilor.

• Percepţie pozitivă asupra mediului investiţional

Cu toate acestea, din ediţia a 6-a a Barometrului AmCham privind calitatea climatului investiţional în România reiese că nivelul de apreciere a climatului investiţional rămâne preponderent pozitiv în opinia a 46% dintre respondenţi, existând chiar intenţii de creştere a operaţiunilor şi planurilor de investiţii în 2024 în ţara noastră.

În ceea ce priveşte climatul investiţional în ansamblu, procentul pozitiv de anul acesta este similar cu nivelul de apreciere din anul post-pandemic 2021 şi mult peste anul 2019 (36%), însă în scădere de la 51%, cât a fost în anul 2023.

Perspectiva pozitivă este susţinută de rezultatele de business realizate în linie cu nivelul estimat în ceea ce priveşte veniturile (63%) şi investiţiile (51%). Pentru anul 2024, companiile anticipează performanţe similare, cu doar câteva procente mai puţin în ceea ce priveşte creşterea, pe toate cele trei paliere, inclusiv număr de angajaţi.

Cristian Sporiş, preşedintele AmCham a declarat: "România este cea mai bună destinaţie de investiţii din regiune. Acesta este mesajul pe care AmCham îl transmite cu fiecare ocazie către potenţiali investitori şi ne bazăm pe optimismul membrilor, pe rezultatele de business pozitive şi pe planurile lor de a investi în continuare. Principalele ancore de încredere rămân statutul României de membru al Uniunii Europene, membrual NATO şi perspectiva de aderare la OECD, în timp ce, din punct de vedere al planurilor de afaceri şi al randamentului investiţiilor, cele mai convingătoare avantaje sunt capitalul uman, dimensiunea pieţei, calitatea infrastructurii digitale şi, foarte important, cadrul fiscal. Acest aspect este semnificativ întrucât nivelul de impozitare şi cadrul fiscal nu doar atrag investiţii, dar sunt esenţiale pentru ca acestea să se dezvolte şi să genereze prosperitate. Pe fondul măsurilor fiscale de anul trecut, care nu au avut ca efect reducerea deficitului bugetar, sistemul fiscal revine între principalele îngrijorări ale mediului de afaceri, context în care reiterăm susţinerea AmCham Romania pentru menţinerea sistemului cotei unice de impozitare, în continuare cea mai potrivită variantă pentru stadiul de dezvoltare şi complexitate al economiei României".

• Infrastructura de transport şi birocraţia în topul impedimentelor

În ceea ce priveşte cele mai apreciate condiţii de piaţă, calitatea infrastructurii digitale se situează pentru al şaselea an consecutiv pe prima poziţie, cu 60%, urmată de calitatea capitalului uman (52%), care creşte ca importanţă şi ca procent cumulat faţă de ediţiile anterioare. Foarte apreciate sunt alte două condiţii apropiate primelor două şi anume calitatea infrastructurii cibernetice (35%) şi competenţele digitale (21%), regăsite la populaţia activă în piaţa muncii, precum şi calitatea şi rezilienţa lanţurilor de aprovizionare apreciate de 30% dintre respondenţi.

În contrast, topul celor mai puţin apreciate condiţii de piaţă este stabilit prin calificativele de "slab&precar" acordate de companiile participante la sondaj. Pe primele 3 poziţii se află, în aceeaşi ordine, condiţiile care atrag cele mai mari nemulţumiri. Cu 78%, calitatea infrastructurii de transport surclasează în continuare debirocratizarea, care rămâne pe locul 2 cu 72%, urmate de calitatea infrastructurii de sănătate (70%). Mai mult de jumătate dintre respondenţi apreciază drept slab&precar predictibilitatea cadrului de investiţii şi politica economică şi industrială (51%).

Daniela Nemoianu, Vice-preşedinte AmCham a afirmat: "Vrem să atragem atenţia că lista de măsuri economice şi politici publice prioritare rezultată din această ediţie a sondajului reflectă, mai degrabă, nevoia de intervenţii care să îmbunătăţească acele condiţii de piaţă ce reprezintă încă o frână pentru dezvoltarea companiilor şi a economiei, în ansamblu. Alături de investiţii în infrastructurile critice, care rămâne prioritatea principală, de menţinerea unui sistem fiscal competitiv şi de reducerea impozitării pe muncă, de digitalizarea serviciilor publice, membrii AmCham consideră important pentru anul 2024 şi un grad ridicat de absorbţie şi utilizare a finanţării europene, disponibile încă la un nivel record şi de care România nu va mai beneficia prea mult timp, odată ce va atinge un anumit prag de convergenţă cu Uniunea Europeană. Deşi inclusă pentru prima dată ca opţiune în ediţia din acest an, mai mult de jumătate dintre respondenţi au indicat ca fiind foarte necesară creşterea calităţii sistemului de educaţie. De ani de zile, mediul de afaceri semnalează nevoia de reformă în educaţie şi de calibrare a sistemului cu dinamica şi cerinţele din economie şi se implică în moduri foarte concrete, inclusiv cu investiţii substanţiale de CSR, pentru a susţine această schimbare. Atât cantitatea, dar şi calitatea absolvenţilor de la toate nivelurile sistemului de educaţie au un impact socio-economic direct. Educaţia este una din cauzele structurale ale deficitului de forţă de muncă din prezent, dar sunt mai multe soluţii ca educaţia să devină un vector real de creştere şi valoare adăugată la nivel individual, comunitar şi societal".

• Companiile AmCham preferă să se autofinanţeze

Pentru prima dată în ultimii anii, sondajul AmCham reflectă o uşoară relaxare a tensiunii din piaţa muncii. Procentul celor care au apreciat piaţa muncii drept tensionată, adică se confruntă şi cu dificultatea de a găsi angajaţi calificaţi, dar şi cu creşteri de costuri, a scăzut de la 94%, la 88%.

Dinu Bumbăcea, Vice-Preşedinte AmCham a precizat: "Această relaxare este, mai degrabă, rezultatul restructurărilor din unele industrii, a investiţiilor în automatizare şi mai puţin rezultatul măsurilor care să adreseze cauzele structurale. În continuare, majoritatea companiilor au dificultăţi să găsească angajaţi calificaţi, în timp ce resimt presiuni din ce în ce mai mari pe bugetele de personal. Apelul nostru pentru intervenţii care să remedieze deficitul rămâne la fel de ferm, pentru a evita ca tensiunea din piaţa muncii să devină un factor de risc macroeconomic. Companiile alocă deja resurse importante pentru a depăşi atât provocările care ţin de mediul economic naţional, precum creşterea poverii fiscale, evoluţia inflaţiei, creşterea cheltuielilor fixe, adâncirea deficitului bugetar şi gradul ridicat de îndatorare, dar şi de tendinţele globale care au impact asupra afacerilor, cum sunt AI, conflictele militare, sau alinierea la obiectivele de sustenabilitate".

În ceea ce priveşte finanţarea, 91% dintre companii, faţă de 86% anul trecut, apelează la fondurile proprii, urmate de împrumuturile de la acţionari, şi acestea într-o uşoară creştere, menţionate în mixul surselor de finanţare de către 69% dintre respondenţi. Ponderea împrumuturilor de la bănci rămâne la un nivel similar cu 2023. Fondurile europene sunt o opţiune pentru 28% dintre respondenţi, procent semnificativ mai mic decât cel cumulat în ediţia anterioară. Alte surse de finanţare, precum pieţele de capital şi private equity, sunt o opţiune pentru mai puţin de 10% dintre respondenţi, în timp ce ajutorul de stat, pentru prima oară prezent în sondaj, a fost indicat de 11% dintre companii. Doar 17% anticipează scăderi ale costurilor de finanţare, 38% se aşteaptă la creşteri, iar 45% cred că vor suporta costuri de finanţare la acelaşi nivel cu anul 2023.

Intenţiile de investiţii ale companiilor în România rămân într-un trend pozitiv: 72% dintre companii şi-au planificat investiţii în 2024. Consolidarea companiilor în România face posibilă şi deschiderea acestora către alte pieţe, prin investiţii externe şi exporturi. Dintre companiile participante la sondaj, aproape jumătate au făcut acest pas - 9% dintre toţi participanţii la sondaj au şi exporturi şi investiţii, 9% au doar investiţii, iar 26%, ambele.

Cristian Sporiş, preşedintele AmnCham consideră că, per ansamblu, membrii organizaţiei transmit un semnal pozitiv, aleg să investească şi să crească în România, şi au o aşteptare legitimă ca Guvernul să răspundă la această încredere prin politici fiscale stabile şi transparente.

Menţionăm că la Barometrul AmCham au participat 235 din totalul de 570 companii membre AmCham Romania, la nivel de CEO sau CFO.

Dintre acestea, conform clasificării ANAF, 46% sunt contribuabili mari, 32% - contribuabili mijlocii şi 22% - contribuabili mici.

Barometrul a fost realizat în perioada 15 aprilie - 31 mai 2024.