PENTRU RAPIDITATEA LISTĂRII, UNII ACŢIONARI VOR PREMIEREA CONDUCERII ACTUALE Noi propuneri de prime de succes la Fondul Proprietatea

• Un acţionar discret propune ca preşedintele şi doi directori ai fondului să fie premiaţi cu câte 40.000 de euro, fiecare, pentru succesul avizării FP în vederea listării l Directoratul a respins, deocamdată, propunerea pentru că acţionarul nu deţine 5% din capitalul fondului, urmând să o supună la vot dacă va fi respectat acest prag

Preşedintele şi ceilalţi membrii ai conducerii executive a Fondului Proprietatea ar fi putut beneficia de prime de succes, în valoare de 40 de mii de euro, fiecare, pentru rapiditatea cu care au reuşit avizarea fondului în vederea listării, potrivit unei propuneri de completare la convocatorul pentru AGA din septembrie.

Un alt argument pentru posibilele prime de succes era ca actuala conducere ar fi reuşit transferul administrării către Franklin Templeton, în condiţii favorabile acţionarilor privaţi.

Pe lista celor care ar urma să primească cei 40 de mii de euro figura preşedintele Fondului şi, respectiv, directorul economic şi cel juridic.

Documentul susţine că propunerea ar fi venit în termenul legal, fără să precizeze cine a făcut-o.

Ionuţ Popescu, directorul general al Fondului Proprietatea, nu a putut fi contactat, ieri, de BURSA, pentru a comenta propunerile pentru AGA şi nici cine le-a făcut.

Persoanele care au făcut parte din comisia de selecţie a administratorului FP au fost propuse şi ele să primească o primă de succes de aproape 10.000 de euro, pentru îndeplinirea cu succes a obiectivului propus, respectiv selectarea unui administrator de prestigiu (n.r. Franklin Templeton).

Cu toate acestea, Directoratul fondului a respins propunerile motivând că acţionarul care a făcut-o nu îndeplineşte condiţia de a deţine minim 5% din acţiunile fondului ca să poată cere completări la un convocator. Dacă şi alţi acţionari vor agrea propunerea, Directoratul susţine că o va supune la vot în momentul când s-ar atinge pragul de minim 5% din capitalul social al Fondului.

Mai multe completări la convocatorul pentru AGA din 6 septembrie au apărut încă de luni în Monitorul Oficial, dar ele nu au fost diseminate şi pe site-ul oficial al fondului.

O altă propunere este ca fiecare membru al Consiliului Reprezentanţilor să fie remunerat cu suma de 9000 de lei/lună (brut).

Fondul Proprietatea s-a aflat la începutul acestui an în centrul unui imens scandal, după ce a plătit sute de mii de euro daune către fosta conducere, pentru că a concediat-o fără preaviz.

Măsura eliberării imediate din funcţie a fost luată în decembrie 2009, după numirea Guvernului, în condiţiile în care au fost analizate clauzele contractuale care dădeau dreptul celor trei directori revocaţi, fără justă cauză, la daune interese în cuantum de şase salarii medii nete pentru directorul economic şi, res­pectiv, cel juridic, şi la douăsprezece salarii pentru directorul general. Membrii Consiliului de Supraveghere au analizat activitatea celor trei directori şi au ajuns la concluzia că aceştia şi-au atins obiectivele operaţionale şi, chiar mai mult, au depăşit de peste trei ori ţintele de profit stabilite pe anul 2009. Cu toate acestea au fost eliberaţi urgent din funcţie, fără preaviz.

Iar Fondul a fost obligat să plăteas­că daune importante.

Tocmai pentru aceste realizări, cei trei directori au primit şi compensaţii suplimentare pentru activitatea depusă: alte şase salarii pentru fiecare.

Depăşirea ţintelor de profit s-a realizat datorită vânzării participaţiilor deţinute de Fondul Proprietatea la CEZ Vânzare şi CEZ Distribuţie (fos­tele filiale Electrica) către grupul ceh CEZ. Valoarea tranzacţiei s-a ridicat la 229,5 milioane de euro, ceea ce a adus Fondului un câştig de 128,8 milioane de euro, pentru că participaţiile respective erau înregistrate, în situaţiile fondului la valoarea istorică de 100,8 milioane de euro.

Scandalul declanşat de daunele şi bonusurile acordate foştilor directori a reaprins atunci discuţia legată de menirea Fondului Proprietatea, căci, deocamdată, exact cei pentru care s-a găsit soluţia despăgubirii (foştii proprietari deposedaţi abuziv) stau încă la coadă să-şi primească drepturile, statul fiind încă acţionarul majoritar al fondului, după aproape cinci ani de la înfiinţarea lui.