PLAN DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR VULNERABILI: Subvenţionarea consumatorilor vulnerabili printr-o taxă socială şi discounturi

Un studiu realizat de consultanţi Emerton şi cerut de Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPGG), ai cărei membri sunt producătorii de gaze OMV Petrom şi Romgaz, propune adoptarea unei definiţii a consumatorului vulnerabil de gaze naturale care ar putea acoperi 20% din populaţia ţării noastre şi introducerea unei scheme de protecţie prin care consumatorilor vulnerabili să le fie subvenţionate jumătate din costurile facturilor la gaze.

În momentul de faţă, mai puţin de 5% (4,6%) din populaţia ţării este eligibilă pentru ajutoare de încălzire. Totuşi, aplicarea indicatorilor celor mai frecvent utilizaţi în Europa pentru stabilirea consumatorilor vulnerabili va creşte acest procent la aproape 20% din populaţie, se arată în sondaj.

Potrivit documentului, schema de protecţie a consumatorilor vulnerabili ar urma să fie finanţată printr-o "taxă socială" plătită de restul consumatorilor casnici la facturile de gaze şi curent electric, dar şi prin reduceri anuale acordate de furnizori anumitor clienţi vulnerabili, precum se întâmplă în ţări ca Marea Britanie unde se aplică un dis-count de 140 de lire pentru astfel de clienţi.

"Accesarea unui fond de aproape un miliard de lei în fiecare an va oferi o protecţie eficientă împotriva sărăciei energetice în România. Presupunând că consumatorii vulnerabili reprezintă aproximativ 20% din populaţia Româ-niei, fondul se va concretiza într-un ajutor anual de circa 650 de lei pentru fiecare gospodărie vulnerabilă. Aceas-tă valoare poate acoperi aproximativ 50% din factura anuală de gaze naturale", se precizează în studiu.

În ceea ce priveşte definiţia acestei categorii de consumatori, documentul arată: "Definiţia consumatorilor vulnerabili de energie trebuie să fie obiectivă şi întemeiată pe indicatori măsurabili. Se recomandă, prin urmare, combinarea a cel puţin două tipuri de indicatori complementari pentru acoperirea diverselor profiluri ameninţate de sărăcia energetică: indicatorul ponderii mari a costurilor cu energia, precum «indicatorul 2M», care identifică gospodăriile cu cheltuieli mari de energie raportat la venitul lor, şi indicatorul sărăciei energetice ascunse, precum «indicatorul M/2», care identifică gospodăriile cu un consum anormal de mic de energie. Aceşti indicatori pot fi asociaţi cu un prag al venitului absolut pe gospodărie, pentru a garanta că aceste ajutoare sociale sunt direcţionate persoanelor care au cu adevărat nevoie de ele".

Amintim că Guvernul a plafonat prin OUG 114 din decembrie 2018 preţul gazelor naturale din producţia internă la 68 lei/MWh pentru consumatorii casnici şi CET-uri după ce într-o perioadă de un an şi jumătate preţurile s-au dublat după liberalizarea de la 1 aprilie 2017.

Studiul are în vedere întreg sectorul de gaze naturale, de la măsuri care vizează atât reglementările pentru producători, furnizori şi consumatori, cât şi cele care guvernează piaţa angro. În esenţă, studiul tratează dezvoltarea sectorului gazelor naturale şi cere eliminarea plafonului de preţ la comercializarea gazelor, dar şi implementarea unui plan de măsuri pentru creşterea lichidităţii pe piaţa angro, în contextul în care lichiditatea scăzută creşte volatilitatea, pe lângă im-plementarea mecanismului de protecţie a consumatorilor vulnerabili.

Studiul mai cere recunoaşterea integrală pentru furnizori în preţul final de furnizare aprobat de ANRE a costurilor cu achiziţia gazelor şi revizuirea metodologiei de calcul a tarifelor reglementate pentru clienţii casnici prin asocierea costului achiziţiei gazelor naturale (CUG) direct cu preţul angro din România: "Costul recunoscut al gazelor naturale (CUG) folosit la stabilirea tarifelor reglementate nu are o legătură directă cu preţurile de piaţă. Aşa-numita componentă «Delta CUG» a fost introdusă pentru a acoperi diferenţa între CUG şi costul real al aprovizionării cu gaze naturale suportat de comercianţii cu amănuntul. Totuşi, recunoaşterea acestei componente de către legiuitor necesită îndeplinirea câtorva condiţii care sunt dificile şi insuficient de transparente. Prin urmare, profitabilitatea structurală a activităţii este subminată, ceea ce limitează nivelul de concurenţă din segment".

Piaţa clienţilor casnici este dominată de doi jucători care au împreună o cotă de piaţă de 90%, respectiv Engie şi E.ON, "această structură a pieţei fiind rezultatul atât al evoluţiei în timp a sectorului gazelor naturale din Româ-nia, cât şi a atractivităţii limitate a activităţii de comerţ cu amănuntul pentru posibilii noi actori, în condiţiile în care preţurile pentru clienţii casnici sunt în continuare reglementate, iar metodologia folosită pentru a stabili tarifele reglementate cu amănuntul nu garantează că furnizorii de pe acest segment vor reuşi să îşi acopere costurile în toate condiţiile de piaţă", potrivit documentului.

Studiul mai cere în planul de acţi-uni propus, printre altele, creşterea interconexiunilor cu piaţa europeană de gaze, respectiv dezvoltarea BRUA şi implicit a capacităţilor de export şi creşterea capacităţilor de import din ţările UE, adaptarea obligaţiilor pieţei centralizate pentru tranzacţionarea gazelor pe termen mediu şi lung (necesare pentru gazele din Marea Neagră), precum şi revizuirea indexării redevenţelor (pentru încurajarea investiţiilor), care trebuie să se bazeze, spune studiul, pe preţul angro românesc în loc de preţul de la bursa din Viena.