Plan de acţiune pentru reluarea exporturilor de carne de porc şi de pasăre în Rusia

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va elabora, în această săptămână, un plan de acţiune care va stabili anumite contacte cu specialiştii din Federaţia Rusă, în vederea reluării exporturilor de carne de porc şi de pasăre pe această piaţă.

"În urma întâlnirii avute săptămâ-na trecută cu ministrul rus al agriculturii am convenit să facem cât mai rapid un plan de acţiune de colaborare pe etape. Vrem ca într-o săptămână să trimitem punctul nos-tru de vedere în privinţa planificării contactelor cu reprezentanţii ruşi din domeniul sanitar veterinar pentru rezolvarea problemelor legate de acreditarea abatoarelor", a declarat, ieri, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, citat de Agerpres.

Rusia a ridicat, pe 13 iulie, embargoul impus la 1 ianuarie 2007 asupra importurilor de păsări vii, ouă, carne de pasăre şi produse din carne de pasăre, dar achiziţiile propriu-zise nu au fost reluate.

Oficialul MADR a precizat că relaţiile noastre comerciale cu Rusia au fost mult mai active în 2011, România înregistrând o balanţă pozitivă: "Am remarcat o deschidere din partea lor şi cred că vom putea exporta foarte curând carne de pui, dar şi de porc, fructe şi legume. Numai în primele şase luni ale acestui an exporturile României au fost la nivelul anului 2010 şi acum avem o balanţă pozitivă cu Rusia pe produse agroalimentare. Ei au un deficit foarte mare de produse agroalimentare şi importă foarte mult. Discuţiile cu oficialii ruşi au vizat şi cercetarea, deoarece vor să cumpere material viticol pentru plantarea viţei de vie în anumite zone din Federaţie". Valeriu Tabără a precizat că numai în primele şase luni ale anului în curs ţara noastră a exportat pe piaţa rusă circa 78.000 de sticle de vin.

Înfiinţarea unei burse de cereale în România a fost un alt subiect dis-cutat cu oficialii ruşi, dar şi în cadrul reuniunii miniştrilor agriculturii ai statelor membre ale Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră.

"Am ridicat această problemă în Organizaţia pentru Cooperare Economică la Marea Neagră pentru că este foarte importantă crearea unei burse de cereale şi de plante la Marea Neagră. Deocamdată vreau să discut şi cu reprezentaţii Uniunii Europene dacă putem să facem o astfel de chestiune împreună cu Bulgaria şi să vedem care este procedura cea mai bună", a adăugat minis-trul Tabără.

Domnia sa consideră că Româ-nia, Ucraina şi Rusia pot constitui la Marea Neagră acea tripletă de ţări care să îşi spună cuvântul în producţia de cereale, estimând că România ar putea, în viitor, să producă peste 30 de milioane de tone de grâu şi porumb.

Valeriu Tabără a participat, la Moscova, în perioada 7-8 octombrie 2011, la prima reuniune a miniştrilor agriculturii ai statelor membre în Organizaţia pentru Cooperare Economică la Marea Neagră.

• Producţia noastră de cereale se apropie de 24 milioane tone

Producţia de cereale a ţării noastre se apropie, în acest an, de 24 de milioane de tone, cu peste opt milioane de tone mai mult decât anul trecut, potrivit lui Valeriu Tabără: "Cred că anul acesta vom avea scriptic între 22 şi 24 de milioane de tone de cereale, cu circa opt milioane de tone mai mult decât anul trecut, când am obţinut 16-17 milioane de tone. Dacă luăm orzul, orzoaica, ovăzul, sorgul şi triticalele, toate acestea împreună fac aproape trei milioane de tone. Cu peste şapte milioane de tone la grâu, deşi scriptic avem peste opt, şi cu 12 milioane de tone la porumb cred că atingem între 22 şi 24 de milioane de tone de cereale în 2011.

Domnia sa consideră că de foarte mulţi ani nu s-a mai înregistrat un an agricol atât de bun pentru producţia de porumb, dar şi pentru cea de grâu.

În opinia acestuia, ploile căzute la finalul săptămânii trecute au ajutat atât la finalizarea recoltării culturilor de sfeclă, porumb, floarea soarelui, dar şi la însămânţările culturilor de toamnă.

"Ploaia care a căzut în acest week-end a fost aur curat pentru însămânţări, dar şi pentru recoltarea culturilor care au rămas, respectiv sfecla de zahăr, de porumb şi de floa-rea-soarelui, deşi mai sunt doar suprafeţe mici de recoltat. Ploaia a fost bună pentru însămânţările la orz, orzoaică, grâu şi culturi furajere. Este o ploaie venită la timp, deşi vreau să văd cantităţile de apă care au căzut pe întreg teritoriul ţării. Până în 25-30 octombrie, suntem în epoca optimă de semănat".

În privinţa culturilor afectate de seceta din aceasta toamnă, şeful MADR a afirmat că, deocamdată, nu se poate pronunţa în privinţa pierderilor: "Deocamdată, nu mă pot pronunţa asupra culturilor afectate de secetă. La rapiţă, cultura despre care se tot vorbeşte, nu a fost însămânţată suprafaţa estimată de 600.000 de hectare, dar s-au semănat 300.000 de hectare. Vrem să vedem care sunt posibilităţile de a continua însămânţările la rapiţă în primăvară, pentru că sunt soiuri de primăvară foarte bune. Eu nu cred că este o cultură compromisă, după cum s-a tot discutat. Poţi să ai o cultură bună însămânţată şi să fie o iarnă mai grea, iarna fiind foarte periculoasă pentru anumite soiuri de rapiţă".

Potrivit datelor MADR, la data de 5 octombrie, sfecla de zahăr a fost recoltată de pe 9% din suprafaţă, respectiv 1.634 hectare, porumbul de pe 68% din suprafaţă - 1,76 milioane ha, floarea soarelui de pe 98% din suprafaţă (968.027 hectare), iar soia de pe 56% (38.806 ha).

În privinţa însămânţărilor de toamnă, până la data de 5 octombrie, au fost realizate lucrări pe 535.212 hectare din care cu grâu şi secară - 7% din suprafaţă (137.818 ha), orz - 19% (38.241 ha), rapiţă pentru ulei - 57% (318.053 ha), orzoaica de toamnă - 16 % (18.548 ha) şi legume 1.685 ha (11%).