Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, analizat de experţii Comisiei Europene

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a trimis Comisiei Europene toate componentele extinse din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), se arată într-un comunicat de presă remis Redacţiei.

"Fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele se află la a doua sau a treia iteraţie, care includ feedback-ul Comisiei la versiunile trimise anterior. La componentele mai avansate (transporturi, educaţie) am trimis versiuni avansate, care includ deja îmbunătăţiri lucrate cu ministerele de linie ca urmare a dialogului cu Comisia Europeană", se menţionează în documentul citat.

Ministrul Cristian Ghinea susţine că în aceste zile se vor stabili cu funcţionarii Comisiei de la Bruxelles ultimele retuşuri ale PNRR, document care trebuie să prevadă "costuri clare, evaluări de mediu detaliate, ţinte şi jaloane amănunţite".

"Nu e un exerciţiu uşor. Mai avem trei săptămâni de muncă intensă", a precizat ministrul Ghinea, înaintea discuţiilor informale pe care le-a demarat ieri la Bruxelles, pregătitoare pentru negocierea PNRR care va începe după 1 mai.

De altfel, ministrul de resort s-a întâlnit ieri la Bruxelles cu comisarii europeni Margrethe Vestager, Adina Vălean şi Elisa Ferreira, iar astăzi urmează să aibă noi întâlniri cu alţi oficiali ai Comisiei.

Referitor la documentul trimis Comisiei de la Bruxelles, deputatul european Corina Creţu - fost comisar european pentru politica regională - a afirmat ieri că este nevoie de finanţarea prin PNRR a proiectelor mature şi de calitate, pentru că, în caz contrar, alocarea europeană va fi pierdută.

"Începe o săptămână vitală pentru România: experţii Comisiei Europene vor demara analiza Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă trimis de Guvernul de la Bucureşti. În luna februarie am adoptat, în Parlamentul European, Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă - instrument în valoare de 672,5 miliarde euro. Înţelegând şansa istorică de dezvoltare pe care o reprezintă - mai ales pentru România - mă bucur că am avut şansa de a fi raportor pentru acest mecanism din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI). Prin acest instrument, României i-au fost alocate 30,44 miliarde euro, bani în plus faţă de granturile nerambursabile prin Cadrul Financiar Multianual al UE (2021-2027). Din fondurile prevăzute prin PNRR, 13,7 miliarde euro sunt sub formă de împrumuturi, restul de 16,7 miliarde euro fiind sume nerambursabile. Acum România depune proiectul, iar în momentul aprobării acestuia poate primi un avans de 13% - adică cele 4 miliarde euro. Un astfel de avans se acordă oricărui stat membru pentru a acoperi partea naţională de cofinanţare, nereprezentând absorbţie efectivă a fondurilor europene. Dacă nu există proiecte mature, de calitate, din păcate aceşti bani riscă să fie pierduţi", a precizat Corina Creţu.

Toate ţările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcţiile generale sau rezumate ale componentelor. Rezumatele de componente din PNRR-ul adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse - documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentaţie, detaliere a investiţiilor, jaloane de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate şi clasificarea investiţiilor în funcţie de gradul de contribuţie la tranziţia verde şi tranziţia digitală. Componentele PNRR sunt dezvoltate de către ministerele de linie, cu asistenţa MIPE.