PLASAMENTE ALTERNATIVE Despre oameni şi pictură

Se poate spune că, în ciuda ofertelor excepţionale de informare şi studiu, ştim tot mai puţine. De artă puţini se interesează. Iubitorii pasionaţi de artă au îmbătrânit şi nici cu banii nu stau bine. Cei convinşi că arta este noul tun universal, pac şi iei banii mulţi, încep să se cam dezconvingă. Oricum nu ştiau nimic despre valoarea artei, doar credeau că ar avea habar de ceva business. Investitorii adevăraţi rezistă cu greu într-un haos de reglementări absurde şi evoluţii ciudate. Rămân cei mulţi, cei capabili de iubire şi interes. Ei află despre ce se întâmplă cu pictura şi sculptura, cu artiştii, şi îşi numără bănuţii cu gândul, în primul rând, la valoarea estetică şi spirituală a obiectului de artă sau de colecţie. Pentru ei, valoarea unui manuscris cu nume de istorie este mai mare de 100 de euro, un desen care le place merită mai mult decât un ulei care nu le spune nimic. Ei vor să afle despre artă şi artişti, descoperă şi se informează. În acest spirit, să povestim câteva vânzări recente din licitaţiile româneşti.

Aurel Cojan a trăit 91 de ani din care o treime, cea finală, în Franţa. Avangardist încă din România, pe care a părăsit-o destul de târziu, s-a întors abia în 2004, când împlinea 90 de ani, exact pe 3 martie. Nu a prins centenarul dar, la Bucureşti, prietenii vechi şi noi au organizat mai multe manifestări de evocare. În astă lună ar fi împlinit 103 ani! Tot în 2014, Artmark a vândut, cu 200 de euro, un desen de Corneliu Baba care îl reprezintă pe Aurel Cojan în tinereţe, înalt şi slab, cu o pânză pe şasiu sub braţ, recognoscibil, deşi marele artist l-a identificat chiar pe imagine: Să vedeţi cum sforăie dl. Cojan! La începutul lunii, Artmark a început o licitaţie de contemporani mai vechi sau mai noi cu o şarjă de 8 desene de Corneliu Baba, un peisaj, două cu flori şi restul portrete. Uleiuri fiind, florile s-au dat cu 5,5 şi, respectiv, 7 mii de euro.

Revenind la Aurel Cojan, la recenta licitaţie Alis s-a dat o gravură cu intervenţie grea în tuş, cu 500 de lei. La aceeaşi licitaţie s-a dat, cu 1,8 mii de lei, un desen mare în cărbune, un nud în linii ample, de Piliuţă. Este una dintre seriile în care marele artist şi-a demonstrat şi exprimat talentul şi originalitatea. La licitaţia Artmark de care pomeneam au fost propuse numai puţin de 10 pânze de Piliuţă, dintre care s-au dat 8 la preţuri strânse, între 1,8 şi 3,75 mii de euro. Constantin Piliuţă a fost unul dintre cei mai buni şi mai cunoscuţi pictori români. Cu o inteligenţă ascuţită, a fost mereu o prezenţă care a creat legende, şi multe amintiri antologice se leagă de personalitatea sa.

Contemporanul nostru mult apreciat, Ştefan Câlţia, a fost prezent în vânzarea Artmark cu numai puţin de 5 oferte de excepţie, indiferent dacă sunt pe hârtie sau pe pânză. "Toamna călătorului cu aripi" şi "Căutătorul de apă şi lună", două picturi reprezentative ale artistului, s-au dat cu 5 şi, respectiv, 4,5 mii de euro. Ca şi la Piliuţă, preţurile obţinute sunt mai mici decât ne obişnuiseră aceste nume, dar de înţeles în aceste vremuri. Un alt artist contemporan de mare anvergură dar extrem de discret este Vladimir sau, mai apropiat zis, Mirel Zamfirescu. Tot student al lui Baba, este unul dintre cei mai importanţi artişti contemporani, un creator sensibil, o apariţie fragilă, de mare delicateţe şi nobleţe. Nici creaţiile sale nu au primit preţurile la care ne-am fi aşteptat, dat fiind precedentul pieţei. Cel mai mult, 3,5 mii de euro, a primit un Don Quijote în tonuri metalice.

Marius Cilievici este un nume rar al licitaţiilor noastre. Sunt ani de când s-a vândut precedenta pictură cu semnătura sa. Ne-a părăsit în 2000, mulţi colecţionari şi foşti studenţi amintindu-şi puternica sa personalitate. Este un nume care se relevă doar cunoscătorilor şi despre care avem şanse puţine să aflăm şi altceva. Acum s-a dat un adevărat "Sărut", numit stereotip "Tandreţe", cu 2,5 mii de euro, destul de mult peste estimarea cam neinspirată. Autenticitatea picturii este garantată în scris chiar de sora geamănă a pictorului.

Două lucrări de Alma Redlinger vin să ne amintească de dispariţia recentă a acestei artiste deosebite. Nu ne-am obişnuit cu ideea, încă ne aşteptăm ca apariţia la braţul de sprijin al soţului său de toată viaţa să întoarcă privirile admirative, la vernisaje. A fost un om deosebit, un creator care a lăsat o operă bine conturată, de o expresie mobilizantă, de energie şi vibraţie. "Vâsc" s-a dat cu 3,25 mii de euro iar natura statică cu nuci, cu 1,8 mii de euro.

Ne amintim şi de dispariţia celui mai longeviv artist român, Madi Dinu, Wechsler după numele iniţial. Viaţa sa a fost nu numai îndelungată, dar şi bogată în momente istorice şi nume importante ale vremurilor trecute. A fost căsătorită cu Stefan Roll, pe numele său Gheorghe Dinu, scriitor din esenţa avangardei româneşti şi internaţionale. El însuşi avea o poveste interesantă, fiind născut în Grecia, ca aromân ce era. Socrul lui Madi Dinu a ţinut "Lăptăria lui Enache", botezată astfel după numele său, Enache Dinu, şi care a fost un adevărat templu al avangardei artistice, răspândită apoi în întreaga lume. Madi Dinu ne-a părăsit anul trecut, la 108 ani de viaţă, fiind până în ultima clipă o prezenţă strălucitoare, caldă, plină de dragoste. La Licitaţia Alis invocată s-au dat, cu câte 12 milioane vechi, două uleiuri cu scene agricole, din 1948. În licitaţia următoare apar lucrări mai din zona de interes istoric, un joc de perspective de curte interioară, din 1939, cu o pornire de 1,1 mii de lei, un portret al propriei surori, Beby Wechsler, în acuarelă, la 700 de lei şi unul de abia schiţat şi vizibil profil în creion al celui care era să îi fie soţ, Tedi Brauner, fratele lui Victor Brauner. Era mai tânăr ca ea, însă, ceea ce ar fi fost de neacceptat pentru mentalităţile vremurilor.

Până la urmă, şi aceste lucruri, sau mai ales aceste lucruri, fac valoarea unei lucrări de artă. Contează cine a creat-o, contează din ce a făcut-o, unde, când, de ce şi chiar pe cine reprezintă. Contează cine a avut-o, prin ce a trecut, ce a generat sau ce a oprit, ce ne spune sau ce ascunde. Dacă ştim să le citim, toate lucrările de artă ne vorbesc şi ne încântă!