PLASAMENTE ALTERNATIVE Fotografii care îmbie la istorie

Licitaţia "România la 10 mai", organizată de casa de licitaţii Historic, specializată aşa cum îi spune numele, nu s-a ţinut pe 10 mai, ci peste două săptămâni, pe 24. Dar şi pe 26 mai, că au fost două etape, sau mai exact două părţi ale acestei licitaţii. Au fost nu mai puţin de 226 plus 234 de loturi, cărţi, ziare, dar mai ales fotografii, multe fotografii istorice, mărturii şi documentare, unele de-a dreptul fabuloase.

Regina Maria este nepoata legendarei regine Victoria, care a domnit glorios mai bine de 63 de ani. Atunci era, de departe, cea mai lungă domnie de pe pământ, acum, la celălalt capăt al secolului al XX-lea, din care Victoria a prins doar vreo trei săptămâni, regina Elisabeta a II-a a depăşit toate recordurile, cu o domnie lungă şi de calitate. În licitaţia de care vorbim, au fost vândute mai multe fotografii care o reprezintă pe prinţesa Maria de Edinburgh, nimeni alta decât regina Maria a românilor. Imaginea sa de la şapte ani, un îngeraş de copil blond, care ţine, ca la fotograf, andrelele ce se alimentează cu fire de la un ghem aşezat "artistic" pe o măsuţă, în dreapta, uşor în faţă, a primit 600 de euro. Este o heliogravură realizată de litograful George H. Every, la 1 septembrie 1884, fidel după pictura lui Sir John Everett Millais, din 1882, intitulată chiar "Princess Marie of Edinburgh". Pictura este în ulei pe pânză, are aproape un metru înălţime, şi se află în colecţia familiei regale, la castelul Windsor. Regina Maria era al doilea copil al prinţului Alfred, cel de al patrulea copil al reginei Victoria, şi al Mariei Alexandrova, fiica ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. A nu se confunda cu Alexandru al III-lea, care este un pod în Paris.

Imaginea de mai sus nu este o fotografie, ci o gravură realizată după o pictură. Avem, însă, şi fotografii, vechi şi istorice, aşa cum este primul lot al celei de a doua părţi a licitaţiei, cea din 26. Acolo apare mama reginei, Maria Alexandrova, alături de copiii săi, patru fete şi un băiat, toţi în haine scoţiene. Fotografia este făcută în Germania şi a fost vândută cu 400 de euro. O imagine de adolescenţă a viitoarei regine a fost adjudecată pentru 300 de euro. În aceeaşi şedinţă fotografică, judecând după hainele absolute identice în care apare viitoarea regină, a fost realizată fotografia care, într-o ramă de piele, a fost vândută cu 700 de euro. Cu acelaşi preţ s-a dat o altă fotografie a sa, în care apare ca o adevărată domnişoară, pe cale să se mărite cu Ferdinand, moştenitorul tronului României. Fotografia tinerei prinţese, în costum popular românesc, într-o ramură de lemn, sculptată delicat cu motive de aceeaşi factură, a fost adjudecată cu 900 de euro.

Semnată şi datată olograf în 1914, o superbă fotografiei a prinţesei care avea să devină regină în scurt timp a primit 1.400 de euro. Multe imagini fotografice care o reprezintă pe regina Maria au fost realizate de atelierul lui Franz Mandy, fotograful născut la Budapesta, care făcuse carieră la Bucureşti. Este vorba de imaginea din 1914, oferită într-o ramă deosebită, de lemn sculptat, adjudecată cu 700 de euro, de o fotografie de cabinet, vândută cu 450 de euro, de o fotografie de mici dimensiuni, cu un passpartout interesant ce lasă o fereastră ovală, din 1895, ce a primit 700 de euro. O fotografie a reginei, de Mandy, tip carte poştală, a primit o mie de euro, dar nu singură, ci împreună cu o imagine similară a regelui Ferdinand, de fapt, atunci erau amândoi moştenitori. De fapt, cea mai tare ofertă Mandy, şi nu numai, are această structură, două fotografii, una a Mariei şi alta a lui Ferdinand, de această dată în picioare, ea lângă o coloană grecească, de decor, desigur, el în uniformă militară, cu mâna pe sabie, dar fiecare cu semnătura celui reprezentat, Marie, simplu, Ferdinand, prinţ al României, care datează şi localizează imaginea şi semnătura. S-a dat 2.750 de euro.

În multe fotografii, regina Maria apare alături de soţul său, principele moştenitor şi, apoi, din 1914, regele Ferdinand. Ulterior, şi alături de copiii săi, viitorul rege Carol al II-lea, Mignion, viitoarea regină Maria a Iugoslaviei, principesa Ileana. Două fotografii realizate de atelierul Mandy, una reprezentând-o pe regină cu fiica sa, prinţesa ce-i poartă numele dar era numită Mignion, şi o alta cu Ferdinand din profil, în uniformă militară, din 1900, când era prinţ moştenitor, au fost adjudecate pentru 1.400 de euro.

Logodna celor doi a fost oficializată în 1892, la Londra. În licitaţie a apărut o fotografie de atunci, cu cei doi logodnici, alături de un meniu de la nunta lor, desfăşurată la 10 ianuarie 1893, la castelul familiei din Sigmarigen. Imaginea de copertă, cu castelul, este ornamentată cu un blazon ce uneşte România cu Saxa-Coburg-Gotha. Absolut încântătoare este fotografia de mai târziu, de când cei doi însurăţei urcaseră pe tron, în care îi vedem înconjuraţi de copiii lor. Construcţia imaginii este ideală: Ferdinand este la mijloc, în picioare, cu o uniformă simplă, dârz, Maria este aşezată iar Mărioara este lipită cu dragoste de ea, Carol al II-lea, extrem de blond, în costum de marinar, stă la celălalt capăt al banchetei de studiou pe care stă şi regina, iar între ei se află Elisabeta, foarte mică atunci. Această fotografie s-a dat cu 900 de euro.

Şi Ferdinand dă bine în fotografii, mai ales când sunt făcute cu sărurile fine din acele vremuri. Să ne uităm la o fotografie de presă care ar trebui să fie cam de când prinţesa Marioara devenea regina Iugoslaviei, în 1922. În imagine apare ginerele, Alexandru al Iugoslaviei, şi tata socru, Ferdinand al României, într-o caleaşcă. Amândoi au purtat supranume care vorbesc despre unificarea regatelor lor, Întregitorul Ferdinand şi Alexandru Unificatorul. În 1934, familia regală iugoslavă face o vizită în Franţa. În timp ce regina vine cu trenul, regele Alexandru călătoreşte cu vaporul, până la Marsilia. Acolo este întâmpinat de ministrul francez de Externe, Louis Barthou, urcă amândoi într-o trăsură precum cea din fotografia de presă din 1922, şi sunt ciuruiţi de gloanţe, la scurt timp, de un anarhist, cum era moda pe atunci. Pe tron urcă fiul lui Alexandru şi al Marioarei, Petru al II-lea, de 11 ani, deci de două ori mai mare ca vărul său primar, Mihai al României, în 1927. Petru al II-lea purta numele bunicului său care fondase dinastia, în 1903. În acel an, regele Alexandru I al Serbiei, din familia Obrenovici, fusese asasinat sălbatic, iar pe tron fusese chemat Petru Karageorgevici, care a ezitat, dezgustat de asasinatul care i-a deschis drumul spre domnie. Militarii care executaseră lovitura, în frunte cu celebrul Dragutin Dimitrievici, zis şi Apis, făceau parte din organizaţia secretă "Mâna neagră", dar şi din Regimentul sârb ce purta numele regelui Carol I al României. În acel moment, regele a cerut retragerea numelui său acordat acestui regiment. Apis, de origine aromână, a luptat în Primul Război Mondial, dar a fost judecat pentru trădare şi executat în 1917. Şi să mai spună cineva că istoria Balcanilor, ca şi cea a Europei, nu este sângeroasă!

Apropo, fotografia de la care am pornit toată această povestire împănată cu asasinate a fost adjudecată, ţineţi-vă bine, cu 250 de euro!